Povestesc in ultima perioada despre relatia mea, despre cum am ajuns sa o am , despre cat de minunat este ( va aparea un articol si despre asta ceva mai incolo) . Sunt intrebata mai ales de femei, prietene sau cele de la grup ori cliente cum e si cum l-am cunoscut si alte detalii. Spun cu toata iubirea si deschiderea ceea ce s-a intamplat si sunt recunoscatoare lui Dumnezeu ca mi-a daruit asa om si asa trairi si da, ca traiesc povestea aceea la care visam toate si toti.
Aceasta poveste de iubire starneste lacrimi , zambete, trairi, deblocari si aduce multa speranta. Asta imi si doresc pe de o parte. Pe alta parte as vrea sa vorbesc despre ceea ce nu se spune in toate cartile, filmele, best-sellerele despre sufletele pereche sau gemene, conferintele si articolele dedicate subiectului.
Vorbeam cu un prieten bun si remarcam felul in care se incearca si se reuseste devalorizarea familiei, a principiilor sanatoase intr-o relatie, cum iubirea este mareketata si vanduta ca un vis roz plin cu fluturasi si inimioare, lacrimogen astfel incat sa visam, ceea ce nu e rau, dar sa visam la modul acela idealist si iluzoriu. De ce? Pentru ca in realitate lucrurile nu stau chiar asa. E minunat sa vezi totul prin ochii iubirii , cu o perceptie pozitiva , calma, frumoasa dar si realista.
Femeia creeaza barbatul. Femeia cheama barbatul si ea il sustine si sustine relatia si cresterea ei. Deci femeia este cea care intai are o treaba de facut prin a se creste pe ea, prin a fi ea femeie intai , si nu barbat, ( apropo de masculin-feminin) ca barbatul acela visat sa apara in drumul ei.
Toate femeile pe care le-am cunoscut pana acum au zis :” imi doresc si eu acel barbat adevarat, care sa ma domine, care sa fie asa….sa nu fie pampalau si sa ma plictiseasca”. Bun pana aici. Apare el, acesta care e ceea ce ti-ai dorit. Numai ca surpriza: vei zice chestii de genul : aaa, da ce, e mai destept el ca mine…aaa, da e prea increzut, aaa da nu ma face el pe mine lasa ca ii arat eu lui,,,etc,,,si lupta intre „muschi” continua, relatia se rupe si tu ramai iar bosumflata si cu visele spulberate. A venit exact el si tot asa a si plecat….de ce? Pentru ca in loc sa fii femeie, sa manifesti latura da feminina si energia calda, blanda , receptiva a femeiii tu manifesti barbatul din tine, latura ta mentala, asa cum ai fost invatata ( sa fii puternica, sa nu te lasi, sa fii tare, independenta etc..) . Si ghici ce se intampla? Doi masculi isi masoara puterea , nu in sabii cum era alta data, ci in comportamente, vorbe, demonstratii de putere. Doi masculi, unul in trup de femeie si unul in trup de barbat nu au cum sa tina o relatie de vis. Se vor bate, se vor certa, se vor calca unul pe altul pe bataturi si vor vrea mereu sa fie ei pe locul intai, sa supuna.
Fiti sincere cu voi, fiti sinceri cu voi ( pentru ca se aplica inversul si barbatilor) si ganditi-va la cele de mai sus.
In aceasta lumina lucrurile se schimba. Intervine munca, pregatirea , cresterea individuala. Intervin luni si ani de lucru pe care l-am facut cu mine pentru a intelege cum e sa fii femeie, pentru a ma aduce in punctul in care sa manifest energia feminina si de a nu mai fi eu „barbata” care isi ia ceea ce ii trebuie de pe piata. Am facut numeroase curatari la nivel subtil, energetic, am trecut prin faza de intelegere a arhetipurilor feminine si masculine si a rolurilor implicate, am trecut prin faza de intelegere a ranilor fetitei ( copilul interior) si de lucru cu tatal si rezolvarea complexului oedipian ( Electra) . Am facut in plan concret actiuni marunte dar importante pentru a fi mai feminina, am cerut ajutorul divinitatii pentru a manifesta acel barbat in viata mea , am observat comportamentul meu, mi-am clarificat ce vreau de la un barbat si de la o relatie, am fost atenta de cate ori ziceam una si de fapt, in mine era alta. AM lucrat cu toate astea ca sa devin femeie, ca sa echilibrez , atat cat am putut pana acum, aspectul feminin-masculin astfel incat sa fiu femeie langa un barbat . Sa fiu receptiva, mai tacuta, mai tandra, mai atenta, mai blanda, mai „moale” daca vreti, mai emotiva in sensul de a-mi intelege, accepta si exprima emotiile. Tot acest proces care a durat luni pentru mine ( si continua) m-a adus in punctul in care el a putut sa apara in viata mea. Chiar mi-am dorit, cihiar am facut ceva pentru asta, chiar am fost perseverenta in acest sens si nu am fugit de toate acele rani, bube, laturi neplacute ale mele ci le-am infruntat pentru a le rezolva si a deveni tot mai echilibrata.
Apoi, in momentul in care relatia a inceput , au aparut si laturile mai putin stralucitoare, dincolo de stelute si inimioare. Am vazut si ceea ce m-a facut, pentru un timp sa vreau sa fug , ceea ce m-a dezechilibrat. Am vazut ca nu e atat de roz si perfect precum parea si speram. Insa in acel moment, cu sprijin divin si omenesc am zis : imi asum! vreau! Merita! Toate minunatiile pe care le traiesc, toate calitatile lui, toate aspectele de nedescris din relatia noastra merita. M-am rugat, am vrut, a venit asa ca imi asum totul, tot pachetul si am consacrat relatia lui Dumnezeu rugandu-l sa imi dea intelepciunea, iubirea, puterea sa accept , sa rezolv, sa vad , sa mearga…
Asta este partea despre care nu se vorbeste: despre munca si despre asumare. Nimic nu este , inca, perfect din punct de vedere uman. Avem toti o umbra, avem toti aspecte nerezolvate, rani si bube si suntem fiecare la un anumit nivel de intelegere a lor si de „dorinta a redresarii, a rezolvarii”. Asa ca am zis da, vreau sa fac tot ce pot, vreau sa ma dedic si il iubesc in asa masura ca indiferent ce apare vom rezolva impreuna. Comunicarea este baza. Poate trebuie sa o repet : COMUNICAREA este BAZA. Am hotarat asta impreuna si aplicam in fiecare zi aceasta. Vorbim despre orice, ne spunem orice , suntem dornici sa intelegem, sa crestem impreuna, sa rezolvam toate aspectele care mai trebuie rezolvate pe parcurs…si avem incredere, credinta ca iubirea noastra poate depasi orice. Suntem maturi si avem nivelul de intelegere astfel incat sa putem vorbi si despre aspectele care nu ne plac sau care apar pe drum si sunt mai putin placute ; avem dorinta si motivatia ( datorita iubirii) sa facem ceva in acest sens. Cu calm, cu atentie, cu deschideremaxima, autentica, cu intelegere, cu iubire.
Va doresc tuturor sa aveti cea mai frumoasa relatie, iubire care exista si pe care o visati. Ea poate veni catre voi, ea este acolo undeva. Insa…e vorba despre munca si asumare dincolo de vise, inimioare si fluturasi. Si toata aceasta munca merita din plin , iar visul devine realitate , iubirea este mai frumoasa si mai plina decat credeai incat tot ce este de muncit devine o placere si se face cu usurinta. Mai ales cand il ai pe Dumnezeu impreuna cu tine, cu voi.
Pentru un program personalizat de terapie si dezvoltare individuala sau in cuplu ma puteti contacta la https://ankalavinia.wordpress.com/contact/