Ma intalnesc des in ultima vreme cu relatii, diverse relatii de prietenie romantica, relatii de cuplu. Observ ca majoritatea lor sunt relatii cu multe probleme, dezechilibrate si am ajuns sa apreciez atat de mult ceea ce am. Nu de putine ori mi se spune *ce norocoasa esti* …
As vrea sa incep prin a va spune ca ani de zile tot ce mi-am dorit a fost o relatie, un print care sa ma iubeasca, sa imi ofere, sa il iubesc si sa ii ofer acea perfecta comuniune. Ani de zile am cautat, am alergat si de fiecare data totul se naruia dintr-un motiv sau altul, Am ajuns sa nu mai inteleg nimic…eu , cea draguta si atenta, generoasa si cu intentii dintre cele mai bune…de ce mie? Ce nu fac cum trebuie? Cred ca va suna cunoscut daca va spun cuvantul dependenta, ceva gelozie, incapatanare, imaturitate emotionala…Da…nu intelegeam nici macar cum sa mergi pe strada fara sa te tii de mana sau cum sa pleci de langa mine doua zile- era o tragedie de fiecare data.
Iata ca ajungand la a enspea relatie nereusita am ajuns si la psiholog pentru a-mi gasi raspunsurile. Aici am aflat ca atunci cand cauti ceva in exterior cu ardoare, cand alergi si faci un unic scop din a avea acel ceva…el va fugi cu atat mai mult. Am inteles ca inceputul este in interior, este lucrarea ta cu tine. Cu pasi marunti am inceput sa imi acord timp mie, sa citesc, sa ma plimb, sa fiu cu mine si sa inteleg ca nu e un sfarsit de lume daca sunt singura…sunt atatea de facut mai ales ca femeie 🙂 Sunt atatea mici placeri si ritualuri de ingrijire, momente de rasfat pe care ni le putem acorda ca nici nu se simte acea singuratate de care atata ne temem. In final noi suntem tot ceea ce avem nevoie de fapt.
Asa, pe jumate intreaga, realizand ca nu mai am nevoie de cineva care sa ma tina legata cu o funie destul de lunga…viata mi-a scos in cale pe acela caruia ii dedic acest articol. Am inteles alaturi de el ca asa trebuie sa fie o relatie ok, o relatie echilibrata- cu incredere totala, respect si libertate reciproca. Aud mereu de o ea care face crize, care tipa, care intreaba la fiecare minut unde a fost si ce a facut, aud de un el care spune ca nu-l lasa nevasta sau prietena sa mearga la meci sau la concert…aud de tot felul de iluzii care se numesc relatii…
Oameni buni plecati intati de la voi realizand ca bagajul vostru, neiubirea de sine, traumele voastre, fricile de abandon si dependentele, lipsa unui parinte in copilarie etc….duc la toate aceste dezechilibre. Cel gelos nu e doar gelos…el proiecteaza mereu in afara propria teama…este mai simplu sa tipi, sa trantesti in exterior decat sa iti faci tie un inventar interior si sa spui, da, am o problema.
Se poate ajunge la o relatie echilibrata, armonioasa in care nu au loc invinovatirile, ridicarile de ton, reprosurile, nervii. Nu m-a sustinut nimeni atat de mult vreodata fara sa puna intrebari si sa ceara explicatii…fara sa intre in sufletul meu atunci cand eu am nevoie de el pentru mine. Orice doresc sa fac pentru cresterea mea, pentru nevoia mea personala, ca este un curs, ca este o plecare din oras, ca sunt 2 zile de stat inchisa in camera…sau pur si simplu o distractie pe undeva a primit mereu un raspuns calm, placut cu toata sustinerea si increderea de care am avut nevoie. Chiar si cand am stiut ca nu voi mai avea un loc de munca si ca nu va fi usor sau atunci cand mi-a venit mie nu stiu ce idee mirobolanta de a incepe un business care nu mergea…mereu mi s-a spus * sigur, fa cum simti, cum crezi ca e mai bine pentru tine*.
Multumesc celui ce sta in spatele meu ca un gardian, un inger pazitor, celui ce imi da incredere in mine si imi valorizeaza deciziile si prezenta. Multumesc pentru ca nu mi-ai cerut niciodata nimic si sper ca si eu sa ma ridic la inaltimea frumusetii tale. Iubirea se daruieste din preaplinul fiecaruia…nu se cere, nu se forteaza, nu se revendica si nu se lupta…Sa nu uitam : Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.
