Eu sunt altfel

M-am nascut invers adica cu picioarele inainte. Nu oricine se naste asa…am fost diferita din primele secunde ale vietii mele.

Mai tarziu mi s-a spus ca toata lumea se aduna in jurul meu, ca aveam ceva….si apoi ca eram altfel inca de mica.

Inconstient acest program a rulat in toate aspectele din viata mea. Am fost o rebela, o adolescenta „dificila”, rockerita, impotriva tuturor, altfel..

Am vrut sa dau la psihologie si pe vremea aia dintre cunoscutii mei nimeni nu dadea acolo…altfel..

Am fost in gasti de prieteni complet diferiti de mediul meu natural, de asteptarile sau indrumarile parintilor ….eram cu cei considerati paria….altfel…

Am ajuns sa practic terapia cu ingeri – ceva mai putin cunoscut si considerat diferit, altfel….M-am tinut cu dintii de aceasta definitie a mea.

Mi-a fost greu cand drumul m-a indreptat catre a lucra cu femeile…nu era suficient de altfel..

Aveam viziuni cu mine vorbind multimilor, fiind un inspirator, un model…un mentor si un om deosebit…altfel.

Misiunea mea nu era una oarecare ….nicidecum. Eu eram speciala.

AM studiat extrem de multe ramuri, terapii, am acumulat foarte multa cunoastere, foarte multe abilitati incat cineva imi spunea : eu nu stiu unde mai incape atata….deci ma simteam minunat…altfel…

Am inceput sa lucrez cu oamenii intr-un mod diferit de al oricui pe care l-am cunoscut pana acum …altfel…

Credeam ca stiu cel mai bine, ca am raspunsurile, „ca ca mine nu exista”….si din acest „altfel” am ajuns si un pic aroganta si un pic egoista si un pic nerabdatoare si lipsita de intelepciune. Eu eram miezul.

Universul nu a incetat sa-mi aduca oglinzi, oameni care se considerau diferiti, rebeli si care ma cam derajau. Oricine stia mai bine decat mine, oricine se considera special…declansa in mine rezistenta, deranj…

 

La un moment dat ...am simtit ca sunt deconectata si ca nu daruiesc asa cum mi-as fi dorit, din spatiul in care mi-as fi dorit. Am realizat ca ma plasez undeva prea sus, ca am asteptari de la mine prea mari, ca am construit o imagine pe care doamne fereste sa o sparg….si am inceput sa ma rog pentru….smerenie.

Asta venea cap in cap cu „altfel”…cu a fi eu deosebita. Aveam vise marete de a ajunge cineva…ca doar cei care-s deosebiti, speciali trebuie sa ajunga cineva …nu asa oricum oricine.

 

Si iata-ma in marele moment de AHA – in care imi vad viata si in acest timp in care realizez ca baza vietii mele a fost „eu sunt altfel” …ca toate actiunile, dorintele, felul de a ma purta, de a raspunde….corespundea perfect programului. Il puneam in scena de minune si imi reconfirmam de fiecare data ca asa este….In acest moment de Aha- am vazut cum in interiorul meu, la nivelul pieptului un zid din caramizi se surpa…cade pur si simplu cu zgomot…atunci am plans si am ras deopotriva. 

Astazi renunt la a fi altfel- deosebita, speciala si aleg sa fiu smerita, simpla si traitoare…mai putin cunoscatoare. Aleg sa imi traiesc viata asa cum este ea si cum mi se va desfasura in acord cu planul sufletului meu si al divinitatii…Aleg sa invat sa ma bucur de simplu, de a darui, de a fi…fara pretentii.
Sper sa-mi iasa.
Daca ma vezi „altfel” sa-mi atragi atentia.

 

 

Te invit sa ramai langa mine completand campurile de mai jos spre a te abona la newsletter si a primi materiale exclusive.  Nu neaparat altfel…dar ca mine.

Abonează-te la newsletter