Se spune ca din suferinta se nasc de multe ori marile idei sau capodopere….se spune ca omul e condamat la suferinta pe aceasta planeta si ca asa evolueaza…eu nu cred asta. Tine de alegere. Tine de perceptie si de fitrul prin care privesti.
Atunci cand crezi ca nu mai ai nici un atasament si ca ai curatat tot ce stiai tie-te bine….s-ar putea sa mai fie unul atat de bine ascuns incat sa fii identificat cu el. Chiar si daca te numesti invatator sau maestru. Si cand acest ultim atasament este eliberat ti se pare ca mori incet …ai crede ca suferi si ai tinde sa te victimizezi , sa crezi ca nu e drept si ca de ce tocmai tie.
Eu prefer sa vad cum Egoul moare cu fiecare lacrimia, cu fiecare suspin, cu fiecare durere care pare ca nu se mai termina…Cand se elibereaza un atasament este posibil sa crezi ca suferinta este a ta….nu este. Doar Egoul tau plange. Lui nu ii place sa stie ca nu mai are controlul asupra acelei parti din tine.
Accepta lacrimile, accepta tristetea, disperarea poate si durerea. Accepta-le si lasa-le sa curga lin din tine. Au rolul lor. Multumeste-le pentru ca iti arata cum cresti, cum te maturizezi pe drumul tau. Multumeste-i lui Dumnezeu ca ti le da pentru ca asa esti mai aproape de EL cu inca o exprienta. Asa esti mai aproape de esenta ta – iubirea neconditionata.
Crezi ca aceasta iubirea neconditionata este usoara si roz asa cum sta pe buzele tuturor astazi? Crezi ca daca spui te iubesc neconditionat o si crezi? O si simti? Si ce faci atunci cand persoana iti intoarce spatele , cand pleaca, atunci cand nu iese treaba asa cum ai vrea tu? Il/o mai iubesti neconditionat? CU adevarat? Fara urma de tristete, de abandon, de respingere, de durere, de gelozie, de iritare sau nervi? Iubirea neconditionata nu este simpla…ea devine simpla atunci cand o intelegi si o traiesti cu adevarat. Atunci ai sa stii ca tot ceea ce a fost inainte si ai crezut ca imbraca haina neconditioarii a fost o iluzie…un atasament, o alta forma de pacaleala a Egolui, un alt test ce ti-a luat zile, saptamani, luni….ani…sa-l treci.
Evolutia nu trebuie sa insemne suferinta ci adevar, iubire, cunoastere impletite cu detasare si o perceptie luminoasa chiar si in cele mai intunecate situatii. Lumina ti-o da mereu iubirea neconditionata a Dumnezeului care esti….mereu. Vezi, iubirea neconditionata este , de fapt, mereu in tine….Iluzia e atat de bine tesuta dar daca accepti fara a opune rezistenta vei intelege…vei regasi ceea ce cauti atat de avid in ceilalalt.