Etichetă: trezire
Dragă OMULE…te întreb
Unde este INIMA ta omule? Dar Sufletul tău?
Pe cine venerezi tu și unde este mintea ta? Care sunt prioritățile tale și pentru CE trăiești?
În care iluzie și vis urât te-ai lăsat pierdut?
Drag om timpul a venit să te uiți adânc și cu multă sinceritate în tine. La viața ta, la ceea ce prețuiești cu adevărat, ce vrei cu adevărat, cui te închini și apleci, pentru ce faci tot ce faci?
Pentru CE FACI TOT CE FACI?
Dragă om timpul a venit să deschizi OCHII Inimii tale și să-ți amintești că NU ești doar carne, oase și muncă. Pentru că tu NU trăiești așa ci mori încet…
Încă de la începuturi totul a fost distorsionat în numele PUTERII. Încă de la începuturile timpului totul a fost despre Putere- Supunere. Despre cine are dreptate și cine nu, despre Războaie…lupte și sânge vărsat în numele dumnezeilor răzbunători dar de fapt..în numele puterii și FRICII de a o pierde.
Încă de la început lumea oamenilor a fost organizată de aceia care aveau acea fărâmă de putere, de aceia care eram la conducerea imperiilor și a templelor. Încă de la începuturi Iubirea a fost distorsionată și folosită pentru a servi intereselor meschine, mici ale omului deconectat de el însuși, de inima sa, de sacru.
Acest Ciclu se tot repetă din timpuri ancestrale…de mult dinaintea venirii Iubirii pe pământ. Atlanții și alții asemenea lor …civilizații întregi au ajuns tot la propria Distrugere datorită DECONECTĂRII, a pervertirii, a setei de putere- iluzorie de altfel.
Umanitatea este tânără încă. Un copil ce abia învață să meargă. Scâncește, se plânge, se răzvrătește și se supără creând distrugere în calea lui. Sufletele, multele, sunt în uitare și trăiesc ILUZIA unei vieți când de fapt, ele dorm adânc.
Iubite OM, da , OM căci asta ești cu adevărat…ce e cu tine în viața ta? Care este ADEVĂRUL inimii tale pe care îl tot negi, ascunzi, pui deoparte …în favoarea confortului, a banilor, a puterii, imaginii, funcției?
Oare NU vezi încă șarada în care ești ținut? Matrixul în care tu crezi că trăiești…?
Sistematic ai fost supus, deconectat, însămânțat cu frică până în măduva oaselor.
Instituții întregi, sisteme întregi au însămânțat în tine ideea că ești mic, că nu ai putere, că nu poți, că treaba ta e să muncești, să faci bani, să „îți vezi de treaba ta” și „să stai în banca ta”.
Au însămânțat în tine ideea că trebuie să te temi de Divin și că Divinul este în afara ta, că e nevoie să stai în genunchi și să îl proslăvești ca să te ierte…pe tine păcătosul…că nu meriți iubirea și că trupul tău, plăcerea ta sunt neimportante, păcat chiar. Te-au îndepărtat cu succes de Divin, de Esența ta, de Dumnezeul plin de Iubire din tine. Ți-au zis că e blasfemie să crezi că el e în tine sau că vorbește cu tine…direct.
AU însămânțat în tine Micimea și Uitarea. AU făcut sisteme ca tu să fii prea îngrijorat pentru ziua de mâine ca să mai ai vreme să te preocupi de Sufletul tău, de sorbirea Soarelui, de împrietenirea cu apa, pământul, cu Viața. Cu Prezența.
Au creat totul ca să te depărteze de CINE Ești, de puterea ta, de Adevăr.
Iar pe tine Femeie te-au făcut să crezi că ești diavolul pentru că știi să citești în stele, auzi tainele pământului și ale Inimii și vezi acolo mulți nu îndrăznesc. A! Au inventat chiar și pe el, Răul…spre a te speria și mai tare și a ți da astfel, toată energia ta, puterea ta…lor.
Pe tine Femeie te-au băgat undeva în categoria „rău, păcat, degeaba”. Au ascuns puterea sângelui și pântecului tău, puterea energiei tale, a intuiției tale, a Iubirii tale. Tocmai pentru că S-au Temut de Trezia ta, de Darul tău, de ceea ce ai putea CREA prin INIMA și pântecul tău.
Iar TU și noi toți am permis. Am contribuit. Prin negarea noastră înșine constant.
Omule drag…ai înghițit toate aceste pastile amare încă de la începuturile timpului ajungând acum, generații mai târziu să nici nu mai întrebi ceva…să nu te mai îndoiești de nimic…doar să iei totul de bun așa cum ți se zice.
Inima ta este ferecată și tovărășii tăi sunt frica, vinovăția, ura, goliciunea interioară, invidia, disperarea, grijile….și mai adânc, tristețea, durerea, neputința, lipsa oricărui sens.
Privește REAL în tine. Care este Adevărul?
ÎNdoiește-te, cercetează, întreabă-te….trezește-te din amorțirea totală în care ai fost și ești condus, ținut.
Au inventat tvul, media, revistele, reclamele…au inventat oamenii vizibili, vedetele…și s-au folosit de toate astea spre a-ți dicta subtil și mai puțin subtil cum trebuie să fii, cum trebuie să trăiești, cum trebuie să arăți, ce trebuie să faci, ce este acceptabil și ce nu, ce este rușinos și ce nu, ce este „corect” și ce nu.
Ți-au servit și servesc constant directive despre cine vor să fii și ce să alegi ca să menții ordinea prestabilită. Știi cum copiilor nu li se permite să coloreze dincolo de contur? Știi cum copiii sunt învățați să repete pe de rost texte întregi? Știi cum copiii NU au voie să comenteze, să întrebe, să pună la îndoială, să aibă păreri? Sună cunoscut?
ÎNcă de pe băncile sistemului pentru sclavi numit educație NI se taie aripile și conexiunea noastră cu SUfletul nostru. Nu ni se permite decât să repetăm, să ascultăm, să ne încadrăm în reguli, să Nu îndrăznim…să fim oi cuminți programate să repete la infinit un SISTEM fisurat și bazat pe minciună, frică, manipulare, goană după putere.
Privește în tine și în viața ta.
Îndrăznești să colorezi dincolo de linii?
Spui cu adevărat ceea ce găndești, ceea ce vrei, ceea ce crezi?
Alegi cu adevărat ceea ce te-ar împlini, cu Inima?
Te ridici să fii TU propria Autoritate în viața ta? Să creezi ceva nou? Să aduci în lume scănteia ta, darul tău?
SAU REPEȚI? Doar repeți….ceea ce au repetat și părinții, bunicii, stră…moșii tăi?
AI fost bine învățat că dacă cumva…ești rebel, dacă îndrăznești să spui ceva împotriva sistemului, dacă ai tupeul să găndești și să FII TU…vei fi ridiculizat, torturat, omorât, schingiut, pedepsit, înlăturat….AU avut grijă să știi asta din timpuri imemoriale și apoi prin filmele pe care le urmărești cu atâta fervoare.
Dragă OM.
Cercetează adânc inima ta. Privește serios în tine.
ÎNcetează să mai dai totul în afara ta, să trăiești după ceea ce vine din exterior, să dai puterea , energia, sufletul tău…pe ce? Pentru ce?
De zeci de ani se vorbește despre mediu, poluare, foamete, războaie...și? De zeci de ani ești mințit prin formuri, adunări, poze, zâmbete și rapoarte false..că cineva are grijă de toate astea. Că ele se remediază. Că cineva se gândește la tine și binele tău.
S-a schimbat ceva? Este ceva mai bine?
Am terminat cu poluarea? Cu distrugerea pământului? Am terminat cu foametea și cu războiul? Cu sclavia și măcelul? Ia privește bine.
Pe cine aperi? Pe cine crezi? Cui îi dai puterea ta și de ce? Pentru că e mai comod așa? Să nu gândești? Să nu vezi ororile, minciuna, să nu cumva să se clatine confortul în care te-ai obișnuit? Să nu fie cumva…prea greu?
Care este ADEVĂRUL omule?
Ce îți spune acum INIMA ta? Sufletul tău?
Unde este Puterea? Cine decide? Cât te mai lași păcălit în confortul iluzoriu, în viața ta de zombi fără sens și fără împlinire?
Iubite OM. Nu îți spun toate astea pentru a învinovăți pe cineva. TU și noi toți am creat ceea ce vedem. TU și noi toți întreținem ceea ce vedem. TOTUL este creația noastră.
Nu ne pedepsește Dzeu și nici nu așteaptă vrun plocon de la noi ca să ne ierte sau să ne mântuiască. Nu, nu stă nici un înger cu pana în mână notând căt de iresponsabili, răi și păcătoși suntem. NU. Noi facem toate astea. Noi ne așternem. ȘI noi așternem pentru copiii și nepoții noștri. Prin repetiția și lipsa INIMII. A valorilor. A compasiunii, a acceptării, a bunătății, blândeții.
Totul este pe dos.
și tot ce faci este să te plângi…să arăți cu degetul…să urăști, să intri în polemici, să stai în spatele ecranului și să scuipi furie și venin…să perpetuezi exact ceea ce ne-a adus aici.
CUm ar fi să te ridici? Să îți vezi micimea, fricile, furia, iritarea, frustrarea și NEVOILE reale. Cum ar fi să decizi că STĂ în PUTEREA TA să schimbi ceea ce nu îți convine? Că TU contribui la tot ceea ce e urât în lume? Să îți asumi responsabilitatea începând cu responsabilitatea în viața ta și pentru tine, pentru alegerile tale?
E prea greu? Te deranjează din confortul tău? Din somnul tău? E mai ușor să urăști și să invinovățești, să scuipi venin și să stai în continuare în rutina ta lipsită de sens și împlinire nu?
Privește adânc în tine. ȘI în viața ta.
Totul DEPINDE de TINE. De mine. De Noi.
Și timpul este aici. Pentru o nouă revoluție. Pentru TREZIRE. pentru Iubire. Pentru INIMĂ. Pentru a sparge minciuna în care am trăit. FIECARE. ÎN dreptul său. În viața sa.
Ai puterea să alegi diferit. Să schimbi TOTUL prin ceea ce tu găndești, simți, alegi să faci, prin acțiunile tale.
Ce poți face diferit începând din acest moment? Concret.
Ce îți spune INIMA ta?
Cine este Dumnezeu, Divinul?
Cine ești TU?
Pentru CE ești tu Aici?
Sunt aproape de tine, lângă tine.
Invierea celui mai important Mesaj
Avem inainte un an urias si nu doar un an, un deceniu, o noua etapa…o noua lume. De ce o spun? O simt, in engleza ar fi : I feel it in my bones…O stiu. In mine lucrurile s-au schimbat in mod radical in ultmii zece ani si vad si schimbarile uriase din lume.
Tot ce se intampla acum in lume este aliniat cu ceea ce se intampla acum pe cer…planete, tranzite, intalniri planetare etc.
Chiar in luna asta pe Netflix a aparut un mini serial, Messiah, care a lasat o urma puternica in sufletul meu si care aduce in atentie realitati esentiale.
Oare astazi, daca Mesajul de Iubire, Pace, Infratire ar reveni pe Pamant cu multa expunere, public, la scara mare ce am face?
Oare l-am recunoaste si urma, l-am primi, l-am recunoaste, accepta? Sau am fi prea prinsi in rutina mintii noastre? In lipsa noastra de incredere, in zidurile inimii noastre impietrite?
Am tine cu dintii de puterea falsa cu care ne-am imbatat si am fabrica povesti, dovezi, conspiratii, am omori pentru a ascunde Adevarul?
Omenirea a ajuns BEATA de putere, bani, statut. Nici cei care sunt atat de beti nu mai stiu ce e bine si ce e rau, nu mai fac diferenta intre lumina si intuneric…traiesc doar orbi si impietriti sacrificand milioane de vieti sub pretextele pacii si echilibrului in lume. Sunt atat de multe ce se petrec in culise incat, ca Omenire am OMORI din nou iubirea, pacea, adevarul daca ni s-ar arata acum.O facem deja prin viata adormita si robotizata pe care o ducem. De ce?
Pentru ca asta ameninta cu distrugerea intreg sistemul care a fost creat cu muuuulta munca, multe omoruri, manipulari ce au loc de mii de ani. Pentru ca Sistemul Insusi este creat din Oameni care nu sunt dispusi sa renunte la Egourile lor, la Setea de putere fara a intelege cu adevarat ce inseamna puterea. Si pentru asta ar face orice. Ar fabrica orice ( asa cum o face media deja) pentru a ingropa Mesajul, pentru a NU permite trezirea Omenirii, a Maselor.
Tot ce acum este in lume bun, mesajele despre sanatate holistica, despre vindecare energetica, despre capacitatile noastre ca fiinte multidimensionale, despre puterea noastra de a Crea lumea in care traim….sunt deifamate, patate cu jigniri, cuvinte urate, tratate ca nebunie, minciuna, manipulare. Ca nu cumva tu sau eu sa descoperim ca detinem puterea, adevarul, ca avem Lumina in noi si ca Totul Poate fi intr-adevar schimbat. Asa s-a intamplat si pe vremea Inchizitiei, asa se intampla de atunci incoace.
Am fost indepartati de Dumnezeu, de puterea interioara, de Iubire…si am inghitit pana cand am devenit noi sceptici, critici, prea logici, pragmatici si inraiti, furiosi, neincrezatori.
TU ce ai face daca in fata ta ar veni acum Mesajul si te-ar privi in ochi? Daca ti-ar spune ca noi toti suntem una, suntem la fel? Ca granitele sunt inventate de oameni, ca dogmele sunt inventate de oameni, ca separarea intre rase si genuri este inventata de oameni? Ca totul este un bullshit si ca de fapt…tot ce conteaza este IUBIREA?
Ti s-ar parea o nebunie? Fantezie? Ai spune ca sunt probleme mentale si ca cine crede asta e bun de spital?
Insa ceea ce se intampla acum in lume este sanatate? Este realitatea pe care o vrei? Este ceea ce vrei sa crezi si sa sustii?
Cautam sa distrugem si sa discreditam bunatatea, lumina, colaborarea, infratirea, simplitatea….si sustinem orbeste competitia, distrugerea, drama, tragedia, victimizarea, omorurile, distrugerea planetei, a speciilor, a oamenilor.
Cuvinte? Aminteste-ti ca prima data a fost Cuvantul. Si mai ales, gandul, intentia.
Depinde de tine, de tine, de el, de ea, de mine….de noi toti sa reinviem MESAJUL, sa reinviem Planeta si Umanitatea. Nu sunt doar cuvinte. Verifica ce simti in inima ta acum. Ce iti spune corpul tau?
Si daca auzi ganduri precum ” da, sigur, totul se prabuseste, nu pot face nimic sau nenorocitii aia de la conducere sau suntem niste idioti toti , lume de rahat, n-am nici o putere, suna bine insa…” ele sunt exact ceea ce te tine si tine lumea acolo unde este acum…Pentru ca ceea ce se intampla in lume este materializarea acestor ganduri pe care NOI le sustinem zi de zi. Ele sunt exact ceea ce a fost bine inoculat in noi prin toate mediile posibile si noi am ajuns sa le credem si sa le dam putere, sa ne dam puterea.
Daca ele sunt gandurile tale poti sa te opresti si poti sa respiri. Poti sa simti ce e in inima ta, sa dai volumul mai tare de acolo…sa gasesti acea farama de incredere, de lumina, de iubire, acea dorinta de a fi mai bun, de a sustine, ajuta, de a face bine, de a crea…de a fi TU cel/cea adevarat/a. Si apoi sa o sustii. Sa realizezi ca aceste ganduri NU fac decat sa distruga…si nu sa vindece, sustina, creeze.
Da-ti voie sa SIMTI din nou. Da-ti voie sa CREZI din nou. Da-ti voie sa IUBESTI din nou, sa iti deschizi INIMA din nou, sa Alegi BUNATATEA , COLABORAREA, INFRATIREA din nou.
LUMEA va fi mai buna daca fiecare dintre noi AUDE si PRIMESTE MESAJUL, il accepta si apoi il integreaza si aplica in propria viata.
Traim timpuri speciale. Nu te lasa inveninat in continuare de ceea ce vezi la Tv si auzi la stiri, de gurile rele si de barfe, de previziuni sumbre si ganduri negre…POTI ALEGE in fiecare zi ce sustii, cine esti, cine vrei sa fii, ce CRESTI. Chiar poti. Si DOAR asa MESAJUL va putea sa renasca din nou, prin tine, prin mine in noi toti.
SI tine minte sa nu iti mai dai puterea in afara ta ci sa gasesti in tine credinta, claritatea, sa iti cultivi relatia cu divinitatea si cu tine insati astfel incat sa gandesti si sa alegi pentru tine cu siguranta, incredere si din CENTRUL tau.
Sa ai un an care sa iti deschida inima si sa trezeasca in tine Iubirea cu care sa te hranesti si cu care sa hranesti aproapele tau si Pamantul pe care traiesti! Sa ai un an revelator si sa descoperi cine esti, care iti e darul, drumul, prioritatea. <3
Te imbratisez si iti raman alaturi facand tot ce pot sa aplic MESAJUL in viata mea si sa insotesc si alte suflete in calatoria lor.
Am fost in iad si am ajuns in Rai. Acum ma descopar pe mine.
Aseară spuneam soțului meu : se pare că noi trebuie să trecem pas cu pas prin toate experiențele vieții, să învățăm fiecare etapă și să experimentăm în amănunt o mulțime de aspecte.
De pildă eu am experimentat etape destul de negre ale vieții mele – respingerea părinților, sentimentul de a fi diferită care m-a însoțit mereu, sentimentul că nu sunt înțeleasă sau ascultată , rușinea de propriile mele vise, gânduri, dorințe care nu erau conforme cu ale societății sau ale familiei, vinovăția că nu sunt perfectă. Am experimentat o adolescență plină de rebeliune, o tinerețe plină de alcool , de relații eșuate, de experiențe dureroase. Mi-am amorțit toate simțurile, emoțiile și visele. Trăiam de pe o zi pe alta așteptând să se încheie ziua de muncă ca să ajung în vreun bar unde să continuu coborârea în abisul propriei ființe. Adesea nu știu cum ajungeam acasă , cum de eram încă, întreagă.
Am experimentat naivitatea venită din rana de dependență, visând la Făt=Frumos și neavându-l niciodată cu adevărat. M-am lăsat pe mine pe ultimul loc, mi-am pângărit trupul și sufletul convinsă că îl voi face să mă iubească. Am uitat atât de mult de mine încât viața mea era o spirală de tristețe, durere, uitare, negare.
Am experimentat și relațiile în care m-am lăsat folosită și în care eram strigată în multe feluri deloc flatante. Și am trecut și prin iubirea aceea pasională în timpul căreia radiam și eram în al nouălea cer ca apoi să cad din nou, în abisul suferinței, abandonului, durerii. Și de fiecare dată mă amorțeam cu ceva…
Am trecut prin rușinea și complexele unei fete și tinere supraponderale. M-am luptat cu dietele , cu sportul, cu gastritele și cu înfometarea,iar mai apoi cu indulgența, delăsarea, uitarea, negarea. Am compensat prin simțul umorului, prin a -i face pe toți fericiți mai puțin pe mine. Am trecut prin momente ucigătoare în cabine de probă sau în fața oglinzii ori la mare. Ajunsesem chiar să mă mint atât de bine încât credeam că sunt împăcată cu mine, cu felul în care arăt și bravam cu mare încredere.
Am fost și prin faza joburilor nesatisfăcătoare care îmi ucideau personalitatea, creativitatea, bucuria , prin faza prieteniilor sugătoare de energie în care eram găleata perfectă pentru rezidurile emoționale ale altora.
M-am luptat cu mine, cu corpul meu, cu sexualitatea mea, cu familia, cu oamenii, cu viața de când mă știu. Să demonstrez mereu că sunt mai bună, că pot mai mult, că sunt așa cum vroiam EU să CRED că sunt, să obțin acea fărâmă de aprobare de la mama și de la tata, să aud măcar odată : suntem mândri de tine, ești minunată ( ceea ce orice copil -apoi adult- visează).
Am fost și femeia-bărbat , cu „țigarea” în colțul gurii și băutele care îi băgau sub masă pe băieții sau bărbații care îmi erau prieteni. Am avut doar găști de prieteni și niciodată de prietene. Cu ei eram în largul meu făcând glume pe seama „pițipoancelor” , vorbind ca la ușa cortului și mândrindu-mă cu asta. Cu fiecare astfel de zi îmi negam mai mult și mai mult feminitatea, sensibilitatea, intuiția, frumusețea, lumina.
Pauză de respirat….și de realizat prin câte am fost…și cum sunt din nou, la finalul unei etape.
Aș putea spune că „been there” în foarte multe situații de viață. Mi-am dat și demisia după încercări repetate de a fi eu însămi la un loc de muncă, de a face lucrurile altfel…Și mi-am dat demisia fără vreo plasă de siguranță, pur și simplu pentru că nu am mai putut. Am făcut trecerea așa la antreprenoriat, la a construi pe cont propriu ceea ce sunt și fac azi, pas cu pas, fără bani prea mulți, fără viteză sau rețete minune- zi de zi, an de an, cărămidă cu cărămidă.
Se pare că mi-am ales o viață în care să trăiesc la maxim din toate, să experimentez călătoria până în iad-apoi în Rai (vine și partea asta) și apoi….în final- înapoi la mine.
După toate astea am ajuns la psihoterapie ( dădusem între timp și la facultatea de psihologie). Acolo m-am stabilizat și am început să mă înțeleg. Am trecut prin alte provocări legate de oameni, de profesori, de a fi altfel…Apoi am ajuns în etapa spirituală, așa , aproape deodată.
Am uitat să spun că am plecat de la a crede în Dumnezeu, am experimentat mai multe religii, m-au dezamăgit toate și am ajuns să nu mai cred în absolut nimic. Ba chiar să mă gândesc serios cum să pun capăt chinului și să scap din viața mea.
So…am ajuns și în faza de meditație, îngerași, rugăciuni, biserică, citit, căutat, cursuri, seminarii, ateliere, o poală de informații pe care le absorbeam cu mare ușurință de parcă doar declanșam niște butoane ce conțineau deja totul. Am stat în vârful patului cu lumânări aprinse, cu mantre și în poziție de lotus o vreme…destul de lungă. Mi-am creat imaginea (despre mine) a unui ghid spiritual, a unui învățător cumva mereu zen , care a descoperit America/Iluminarea. Pluteam. Am ajuns și în faza în care credeam că tot ce zboară se mănâncă, mergeam la oameni pe care îi puneam pe piedestaluri înalte crezând că de la ei voi afla secretele fericirii și adevărul în care să cred. Am trecut din curs în curs și din „guru” în „guru” cu grație.
Am devenit însetată practicantă a autodescoperirii, a introspecției, a autoanalizei și învățării despre mine- doream să aflu cine sunt, ce sunt, care e adevărul. Nopți, zile, volume, cursuri întregi dedicate regăsirii de sine, dezvoltării personale. Și încet, încet am început să fiu tot mai atentă la mine, tot mai prezentă în viața mea și să văd semnalele de alarmă.
Am trecut așa printr-un proces de recunoaștere a Egoului, a mândriei, a judecății, fricii, a rănilor imense din copilărie, a relației lipsă cu mine, a imaginii false pe care mi-o clădisem, a durerii care se afla în spatele zâmbetului. Și am învățat să accept, să intru cu ușurință unde doare mai rău, să fiu sinceră cu mine pentru a face cu adevărat curat în ființa mea. ( încă sunt în proces).
Am început să revin la mine….la corpul meu, pe Pământ. Am eliberat peste 15 kg singură lucrând cu mine , cu emoțiile mele, cu mintea mea, cu rănile mele profunde. Kilograme de suferință, de emoții reprimate, de răni depuse pe coapse și pe picioare, de tipare străvechi. Am intrat într-un program de transformare corporală ,mentală și metabolică și am mai eliberat vreo 7-8 kg ( până acum). Sunt încă în acest program. Am intrat în el înțelegând că nu dietele sunt răspunsul, că nu rețetele magice, că nimic nu ajută cu adevărat dacă nu te uiți pe bune, la tine.
Am descoperit uleiurile esențiale, am redescoperit bucuria de a picta, de a crea, am redescoperit feminitatea mea. Și acesta este un proces pe care îl am pe rol de câțiva ani buni.
Cel mai fain este că îmi descopăr din nou, relația cu mine, cu trupul meu, cu sufletul meu, cu femeia din mine. Că mă întorc din lunga călătorie pe care am făcut-o atâția ani , în sfârșit , la mine, aici, pe Pământ. Pentru că am ales să experimentez aceasta existență cu tot ce înseamnă ea, într-un mod ,acum, conștient și atent.
Suntem în săptămâna mare și mai avem un pic până la o nouă Înviere- în spirit, în conștiință. Simt deja această Înviere cu cât mă uit mai mult în mine. Încep, după mulți ani trăiți intens, experimentând de toate, temeinic aș zice…să MĂ VĂD, să mă apreciez, să-mi fie drag de femeia pe care am descoperit-o în mine.
Este un fel de spovedanie înainte de această săptămână, este o mărturie a sufletului, este o terapie și un mesaj pentru noi toți.
Nimic nu se întâmplă peste noapte…nu există rețete magice. Există doar muncă cu sine, prezență, acceptare, învățare, coborâre în profunzimile abisale….pentru a ne cunoaște monștrii cu adevărat și pentru a-i transforma, cu blândețe în potențial, în lumină. Există călătorie care se face în interior și nu în afară. Există experiențe care ne duc spre maturitate, descoperire, integrare, înțelepciune. ( aș vrea să vedeți cum s-a luminat acum cerul și întreaga cameră , cum norii și bleul arată ca din lumi ireale).
Toate astea – alături de Divin/ Creator /Dumnezeu. Toate – împreună cu EL. ALtfel….nu are sens, vom rămâne tot goi, tot pierduți și confuzi. Putem să trecem prin etape…prin negări, prin evitări, prin pierdere de noi înșine….El însă ne va aduce mereu înapoi, către noi, către regăsire, către sămânța divină din interior pe care să o creștem și să o dăruim ( fiind noi și atât) și celorlalți.
O săptămână cu magie interioară, cu întoarcere Acasă, înăuntru, cu deschiderea unor uși ce duc spre cine suntem cu adevărat, cu închiderea tuturor ușilor care ne îndepărtează de noi. El e oricum lângă noi tot timpul chiar dacă noi suntem încă mici și rebeli.
Pentru a ramane in legatura si pentru a primi noutatile, introdu numele si adresa ta de e-mail in rubrica de mai jos:
Cand nu mai Faci vei Fii
În liniște mă întorc către Dumnezeu și către mine. În ascultare, observare și prezență.
Am făcut un experiment care este încă în derulare și te încurajez și pe tine să îl aplici: Stai în observare și nu mai FĂ. Nu planifica, nu te zbate, nu căuta să se întâmple ceva anume într-un fel anume, nu sări repede să răspunzi, să faci ceva , așteaptă în liniște. Nu mai FĂ, FII. Am înțeles acest a FI când m-am oprit din a -mi asculta mintea ce mă tot îndemna să fiu prima, să fiu văzută, să apar, să lansez, să scriu, să rezolv, să mă dau peste cap ca să iaă cum vreau eu.
M-am oprit și asta s-a întâmplat petrecând mult timp în natură și văzând că acolo în mod natural nu mai simt nevoia de a Face. Și când m-am oprit am observat cum lucrurile se întâmplă de la sine , cum ele vin către mine și se așează fiecare în felul său în locul său cu ușurință. Ceream ușurință. Ceream bucurie. Dar nu mă opream din făcut.
Și nu ne oprim din făcut pentru că așa știm să funcționăm. Nici părinții noștri sau bunicii nu s-au oprit vreodată. Nu ni s-a spus că e bine să nu facem nimic și să contemplăm, să medităm sau să lăsăm Universul să ne aducă fix ce vine din starea de a Fi. Habar nu aveam. Și tot facem și apoi ne mirăm de ce suntem obosiți, stresați, de ce nu ne iese, de ce ne luptăm și totul e un chin.
Când m-am oprit s-a așternut liniștea. Asta vine și cu detașarea la pachet- de muncă, de client, de programări, de evenimente, de păreri, de vocea Egoului, de am sau n-am, de ce-o să fie sau nu. Teoretic știm ca e bine să ne detașăm. Practic nu prea ne iese. Pentru că nu avem suficientă credință. Eu am facut experimetul și am zis gata, nu mai fac, nu mai vreau, nu mai caut, nu mă mai agit, observ și mă relaxez, invăț prctic să mă detașez și să fiu blândă cu mine. Și am văzut că era bine. Am văzut că așa îmi respect orele de dimineață când mă hrănesc citind, meditând, scriind, observând, stând în liniște. Am văzut că așa nu mai apare îngrijorarea și agitația că nu este, că nu am, că nu sunt, că nu se întâmplă. Și am mulțumit pentru că sunt și am și este. Am avut timp să observ.
Când m-am oprit sufletul meu a găsit vreme să respire și să se așeze. Mi-am dat voie să văd ce vine în rezonanță cu mine -cu a Fi și nu cu a Face. Și au venit lucruri minunate. E ca și cum s-au deschis niște porți și au început să curgă rezolvări, încheieri, eliberări, conștientizări majore, schimbări. Și toate minunate și pe toate le-am primit cu liniște.
Am înțeles că Făcând foarte multe mă pierd pe mine.
Am înțeles că Făcând îl pierd pe Dumnezeu și îmi pierd încrederea.
Am înțeles că Făcând pierd liniștea și relaxarea și nu are de unde să vina ușurința.
Am înțeles că Făcând nu dau timpului timp să curgă.
Am înțeles că Făcând în continuu nu are când să se așeze nimic și nu se petrec transformările pe care le doresc.
Am înțeles că motivația pentru acest a Face continuu este dorința de a fi văzută și iubită, de a conta, de a nu fi un nimeni. Adică Fac din Teama. A cui ? A copilului din mine nevindecat, neiubit, nevăzut, singur și trist. Și am meditat cu el.
Am înțeles că a Face mereu ceva este obositor și niciodată nu găsești timp pentru a-ți dărui ție cu adevărat.
Am înțeles că atunci când mă opresc din a tot vrea să Fac ….primesc tot ce am de fapt nevoie. Atunci , în tăcere, stând pur și simplu Aud vocea Divinității mai clar.
Am stat și observat ce se conturează în mine. Ce alegeri, ce îndemnuri ale sufletului, ce zice mintea, ce cale să aleg, ce anume urmează. Nu am căutat să știu ce urmează, ce să mai fac, cum să fac, în ce fel să ies în evidență mai mult ci am lăsat să fie și m-am uitat doar. Am notat zilnic pe caiet , am citit, am mâncat, mi-am făcut treburile de zi cu zi, am mers la cabinet, am mers la ai mei în weekend, am făcut cumpărăturile dar dintr-o alta stare. Fără să mai vreau EU să fie într-un anumit fel și să trag să se întâmple așa.
Am avut timp așa să meditez la chestiuni precum ” nu pierzi nici un tren”, ” ce ai de făcut în viața asta oricum te găsește , nu scapi, tot aia o să faci”, ” fii blândă cu tine, primește-te ca pe un copil”, „relaxează-te, oprește-te, nu mai analiza atât”. Și am lăsat ca astea să se așeze în suflet și să VĂD clar marea lecție a EGOULUI. Sau a Îndepărtării de SINE și de DUMNEZEU.
Am văzut atașamentele pe care le creăm față de imaginea de sine și de cum credem că ar trebui să fim noi, alții, situațiile, viața, mama, evenimentul, prietena, iubitul etc. Și cât ne stresăm când nu iese așa cum CREDEM că Ar Trebui. Și am meditat la asta și m-am descoperit din nou. Fără critică, judecată, cu blândețe ramânând în linițte și relaxare.
Am văzut și înțeles nuanța care se ascunde în „Eu sunt Dumnezeu”. E o nuanță foarte bine fructificată astăzi spre a te îndepărta de EL. Crezând că TU ești TOT și în tine stă TOT te îndepărtezi de smerenie, de iubire, de inimă, de simțire, de El și cazi tot mai mult în prăpastia Mândriei, e Egoului, a Separării și izolarii.
Așa , nefăcând, dar ascultându-mi îndemnele sufletului am mers unde am simțit să merg și am avut mai multă grijă de mine. Așa mi-am văzut și înțeles feminitatea altfel. Așa am dat voie renașterii să aiba loc. Încet…fără a Vrea și a Grăbi.
În liniște, în a Nu mai Face ceva mereu …am primit răspunsurile pe care le cautăm poate…ani întregi. Doar stând și creând spațiul în care ele să vină. Și dându-le atenție.
Nefăcând am putut vedea mai Clar miracolele, sincronicitățile, lucrarea Divină.
Dumnezeu chiar are grija de tine. El chiar îți dă tot ceea ce ai nevoie. Nu trebuie să te zbați, și mai ales, nu trebuie să îți asculți Mintea care îți zice într-una : nu ai făcut aia, nu ai terminat aia, ești leneș, stai degeaba, pune mâna și fă, iar ai dat-o-n bară, vezi ca alții fac și tu…., orice ai face nu-ți iese , mai încearcă, mai zbate-te, arată-le tu lor, demoNstrează, hai că poți, mai fa și aia, apucă-te și de aia , ai uitat de ailaltă, vezi că-ți fură ideea, ai grijă în cine te încrezi…etc etc etc.
Draga mea nu pierzi nici un tren dupa cum și mie mi s-a zis. Nu pleacă nimeni și nimic nicăieri. Către ce te grăbești? Unde vrei să ajungi?
Reaxează-te! Vezi Iluzia în care Egoul te ține și te tot îndeamnă și acceptă-l , dă-i pace, nu te mai contrazice cu el. Regăsește-L pe Dumnezeu. Reconectează-te cu Sacrul. Vezi-ți din nou Frumusețea. Dăruiește-ți. Stai. Fii blândă. Ascultă, primește, detașează-te.
Lasă Viața să se întâmple și Curgi odată cu ea.
Te îmbrățișez. Cale în Lumină , aproape de El să ai !
Dacă simți că ai nevoie de ajutor, sprijin în călătoria ta spre tine, spre bine, spre El scrie-mi și putem lucra împreună. ( scrie-mi@ancalavinia.ro) Citește despre cum te pot ajuta aici: https://ancalavinia.ro/terapie-integrata/
Trezirea femeii Vindecatoare -Meditatii la Luna Plina
7.07, ora 19.00
Serile magice de Lună Plină dedicate Femeii din tine continuă cu o ediție specială!
Universul a aliniat și deschis această poartă prin care o am invitată pe minunata Irina Dobre, prietenă dragă, mamă, femeie plină de iubire și pasiune. Chiar pe 7.07. la ora 7 seara ( secvență magică ce ne felicită pentru că suntem pe drumul cel mai bun).
Ea va veni din Danemarca, unde locuiește, pentru a ne oferi un ritual plin de blândețe și căldură.
Toate avem în interior Vindecătoarea,această parte pe care, odată trezită o putem folosi cu multa blândețe și iubire pentru noi și cei dragi, integrând-o armonios în viața de zi cu zi.
E nevoie ca această latură să fie trezită și recunoscută. Este ceea ce invitata mea speciala, Irina va face în cadrul ritualului de Lună Plină.
Acest ritual va conține ceaiuri și plante speciale iar spre final eu te voi ghida într-o meditație de întregire și echilibrare.
De ce să vii?
* ca să afli mai multe despre cine e femeia din tine
* ca să îți deschizi inima și simțurile
* ca să cunoști femei frumoase ca tine ce împărtășesc aceleași năzuințe
* ca să te relaxezi și să îți dăruiești o seară numai pentru sufletul tău
* ca să primești daruri, mesaje numai pentru tine , răsfățându-te așa cum meriți
* ca să meditezi și așa să îți iei porția de bine, de magie, de regăsire de care ai nevoie
* ca să deschzi noi porți interioare către blândețe, pace, iubire.
Cine este Irina Dobre?
Terapeut holistic, Dr în nutriție umană și certificări internaționale în fitoterapie, apiterapie, aromatologie și Remedii florale Bach….dincolo de toate astea o femeie în propria-i călătorie.
Cine este Anca Lavinia?
Terapeut Integrativ, formator, astrolog, Femeie pe drumul descoperirii de sine.
Susțin grupuri pentru femei de peste 3 ani , medițatii pentru deschiderea inmii și alinierea cu divinitatea, cursuri și ateliere, emisiuni și interviuri despre și pentru femei.
Mai multe găsești pe pagina mea de facebook Anca Lavinia Florea sau aici, pe site.
Înscrieri:
Te așteptăm cu un email de înscriere la scrie-mi@ancalavinia.ro. Te rugăm să confirmi ferm participarea ta până la 6 iulie.
Locurile sunt limitate așa ca ocupă-l pe al tău cât mai repede. Nu pierde magia pe care sufletul tău o așteaptă ♥
Investiția ta pentru această seară : 130 lei.
Locul desfășurării este KARA Therapy, Str. Licurg nr 6, Armnenească.
Exista o vreme pentru toate : si pentru inchizitie si pentu Libertate.
Am aproape 33 ani, o varsta pe care o consider cumva, profetica, importanta, frumoasa. Sunt tanara, pentru unii mult prea tanara pentru a avea atata experienta si atatea de zis. Pentru altii sunt deja „doamna” .
Mi-am asumat o treaba in viata asta, cel putin de cativa ani incoace. Si nu e usoara : sa fiu o voce, o lumina, un far , un canal, un CONECTOR intre Cer si Pamant, intre Om si Divin. Nu este ceva ce am ales sa fac. Imi amintesc de anii in care si eu, ca altii acum, aruncam cu judecati, cu injurii chiar, cu pietre grele in tot ce tinea de credinta, religie, spiritual, pozitivism ( gandire pozitiva, credintele creaza realitatea etc).
Am trecut si eu prin scaunul celor care acum ma judeca, ma fac mincinoasa, sarlatanca, nebuna sau alte nume asemanatoare , toate ducand la respingerea, negarea, judecarea mea prin prisma a ceea ce fac.
Si ce fac de fapt? Cred in Dumnezeu, cred in ingerii sai mentionati de atatea ori in atatea scrieri, cred ca tot ceea ce gandim contribuie la manifestarea realitatii noastre ( de asemenea demonstrat deja de oameni destepti) , cred ca viata este asa cum ti-o faci prin ceea ce gandesti, spui, faci, cred in capacitatile fiecarui om de a „vedea”, simti , intelege realitatea de dincolo de val ( si asta este deja tot mai cunoscut pin expeientele a mii si zeci de mii de oameni care nu cred ca sunt toti nebuni). Cred ca avem abilitatea de a comunica cu Dumnezeu, cu ingerii, cu Isus si cu cine mai vrem noi chiar daca nu ii vedem in fata noastra in carne si oase. Nici aerul nu-l vedem si totusi traim datorita lui, nici curentul nu se vede si totusi avem lumina si credem in el, nici „netul” nu e vizibil si totusi il folosim.
Sunt multi oameni inaintea mea care au crezut la fel ca mine. In tari precum SUA oamenii astia cred si au facut publica credinta lor inca din anii 70-80. Si nu sunt nebuni ba chiar, dintre ei, oameni de stiinta ( Gregg Braden, Bruce Lipton s.a.). Si acolo, a fi un medium, un vindecator, un bioenergoterapeut este un job normal , cat se poate de normal si acceptat.
Mi-am asumat aceasta treaba deloc usoara de a crede si de a vorbi despre credinta mea , de a simti, de a percepe, de a descoperi mai mult din fiinta umana si de a spune si invata si pe altii despre asta. Si ma bucur ca o pot face, este un dar si il iubesc.
Am ajuns intr-un punct al umanitatii in care e aproape interzis sa vorbesti despre Dumnezeu, despre credinta, despre ingeri. E ca si pe vremea inchizitiei sau a comunismului mai putin tortura fizica si pedepsele cu inchisoarea. Daca deschizi gura la o masa cu prietenii sau undeva unde esti invitat si zici ceva despre Dumenzeu sau credinta sau spiritualitate ti se arunca „privirea” sau se lasa tacerea.
Suntem inca…multi dintre noi, acolo, pe timpul vanatorii de vrajitoare (oameni cu capacitati extrasenzoriale , cu cunoastere care se foloseau de ele pentru a ajuta). Purtam niste tare , niste tipare atat de invechite si de bine sedintementate in noi incat ne e extrem de frica sa acceptam ca lumea poate fi si altfel decat credem noi, ca oamenii au capacitati mult extinse peste simplul „om” pe care am fost invatati sa il acceptam. Ne este atat de frica sa recunoastem ca a avea o conexiune reala , tangibila, cu Divinitatea este posibil , este perfect normal chiar , incat ne inchidem in propriul turn mental cu vechile noastre placi care ne spun ca toate astea sunt aberatii, nebunii, sarlatanii.
Si eu am fost asa. Nu credeam ioc din ceea ce astazi sunt, fac, stiu, dau mai departe. Un om normal, cinic pe alocuri, negativist cu carul o gramada de ani in semi depresie si cu o stima de sine la pamant, singur chiar daca inconjurat de oameni. Ideea e ca nu credeam. Eram rupta de mine, de sufletul meu. Traim in cap condusa de tiparele in care crescusem si pe care le purtam cu mine de generatii.
Asa ca inteleg astazi ca ei nu pot sa creada, ca le este imposbil sa accepte ca salvarea noastra, fericirea noastra, echilibrul nostru vine din conexiunea cu DIVINITATEA refacuta, personala, reala. IN rest…suntem oameni destepti, doxa, plini de diplome, de facultati , de pretentii si atat. Punct. Inima inchisa , sufletul amortit complet si uitat printr-un ungher stiintific si temerile , ranile colcaie sub pielea noastra ca si viermii intr-un mar putrezit. Dar pentru ca ne este imposibil sa vedem in propria curte, sa acceptam propriile dureri, lipsuri, singuratati, strigate de neputinta si de ajutor mai luam niste diplome, mai punem niste zambete false, mai aruncam cu niste pietre in ceea ce nu intelegem. E mai simplu decat sa sondam cu adevarat in prfunzimile propriei fiinte si sa nu ne mai mintim.
De ce nu intelegem? Pentru ca ne-ar darama lumea! Pentru ca am fi fortati sa recunoastem ca ne-am inselat, ca nu suntem atat de destepti, ca nu detinem controlul asupra nimic , ca lumea nu este masurabila, ca omul nu este doar mintea si comportamentele lui, ca suntem responsabili de tot ce ni se intampla, ca Dumnezeu exista si noi nu ne-am mai uitat catre el de zeci de ani. Ne e prea frica. Si ramanem la ce cunoastem, la ce e simplu. Si eu am facut asta ani de zile. Ani de zile imi plangeam de mila dar nu faceam nimic sa ies de acolo.
Mi-am asumat o treaba…aceea de a fi un Far, o Lumina, un OM, un Canal, un Ghid, un Conector intre Om si Divin, intre Om si om, intre mintea si emotiile /sufletul omului, intre inima si cap.
Traim ca niste gaini decapitate numai ca din pacate, suntem capul rupt complet de inima, de sacru, de sfant. E mai usor sa ne alimentam egoul si imaginea pe care vrem sa o avem despre noi fiind destepti si despicand firul in patru , respingand tot ce nu e masurabil si palpabil pentru ca altfel….ne-am da seama cat de mici suntem in marele plan divin, ne-am da seama cat de tare ne-am mintit singuri si cat de departe de „salvare” suntem, cat de goi, de seci si de lipsiti de iubire traim.
Pentru tot si toate exista o vreme. Si pentru Inchizitie si pentru Libertate. Daca ti-ai asumat insa sa crezi, sa simti, sa vorbesti despre Dumnezeu si Ingeri , despre suflet si Adevar atunci simte-te onorat, recunoscator, fericit, implinit si mergi cu capul sus inainte.
Crede , simte, fii sincer, fii adevarat, nu te ascunde, fii integru, iubeste, spune despre credinta ta cu mandrie si fii Canalul prin care Calea, Adevarul si Viata sa curga pe Pamant, zi de zi in orice context, langa orice om.
Esti pregatit sa evoluezi ? ( sau care e situatia actuala)
Am scris mesajul pentru luna Decembrie insa as vrea sa scriu cateva randuri mai pe larg despre aceasta perioada. De ce? Pentru ca foarte multe persoane au de-a face cu stari mai putin agreabile, cu diferite situatii in familie sau chiar interioare.
Suntem intr-o perioada, asa cum am mai spus, de bifurcatie. Se face o cernere intre Ego si Inima, intre cei care merg inainte aliniati cu noua vibratie si energie intelegand si traind constient si cei care nu au nici cea mai mica idee sau refuza sa mearga mai departe. NU e nici un fel de problema aici , fiecare are drumul sau ales pentru viata asta si contributia fiecaruia este importanta.
Asadar, incet , incet asistam la o departajare , la o claritate din ce in ce mai mare : cei care merg pe ego si minte si sunt foarte incapatanati , prinsi complet in 3D incep sa aiba tot felul de probleme mai ales de sanatate care de cele mai multe ori se incheie cu plecarea lor dintre noi. Energia in care ne aflam acum este diferita de cea ce din anul trecut , ca sa nu mai spun diferita de cea de acum cateva luni in ideea in care crestem si ce nu este facut din si cu iubire cade, se darama. Pas cu pas vom asista la dezbinari, certuri, asa zise probleme pentru unii dintre noi au ramas blocati in energia veche ce nu mai este sustinuta de ceea ce se intampla acum. Cei care isi fac partea lor de lucru, temele de casa, sunt atenti la ei si lucreaza constient, au o puritate a inimii chiar daca nu sunt neaprat treziti ,merg in continuare ceva mai linsititi ( nu ca ei nu au provocari).
Diferenta este ca in momentul in care esti constient de procesul in care te afli perspectiva este alta si nu mai dramatizezi atat, nu mai cazi atat de usor prada negativitatii, furiei si egoului. Le poti vedea si poti lucra cu ele astfel incat sa gasesti adevarata situatie de vindecat si totul se transofrma intr-un castig, intr-un proces frumos de evolutie.
Luna asta si inca din noiembrie vin tavalug tot felul de constientizari, de persoane si situatii din trecut ce au nevoie de incheiere si vindecare. Suntem in procesul iesirii din karma ceea ce inseamna ca avem note de plata de achitat pentru a putea fi noi cu adevarat. De aici multe certuri pe familie pentru a incheia ce mai avem pe neam – boli sau persoane din familie care au probleme neasteptate sau comportamente ce par a nu mai avea ratiune. Amintiti-va ca sunteti in familia respectiva cu un motiv pe care l-ati ales: acolo unde doare cel mai tare, acolo unde sunt apasate cele mai multe butoane este lectia ta ceea mai mare de invatat! Chiar am visat azi-noapte ca spuneam cuiva : da, dar lucrurile e bine sa seincheie/rezolve armonios si nu cu certuri, trantit de usa in nas, indiferenta, raceala si furii sau regrete. Asa ca vedeti in primul rand cum va puteti regasi alinierea cu voi insiva, centrarea, cereti ajutor ingerilor, maestrilor, ghizilor-aveti de unde alege si detasati-va de problemle altora indiferent de cine sunt ei. Nu ajuta pe nimeni cu nimic daca si tu esti ingrijorat, speriat, enervat si reactionezi din ego sau dintr-o zona de dezechilibru. Poti fi de ajutor cu adevarat daca esti limpede, armonios, daca stii exact unde te situezi, cureti toate atasamentele si dependentele si in felul asta poti darui din energia ta curata, plina de iubire si nu invers. Pe de alta parte nu te baga acolo unde nu e treaba ta! Nu e lectia ta de rezolvat. Tu fa ceea ce poti face – o rugaciune, o curatare, o echilibrare, o protectie atat cat stii si ocupa-te sa fii tu bine pentru ca energetic influentezi intreaga situatie si e de preferat sa o influnetezi cu calmitate, armonie si iubire decat cu nervi si disperare. 🙂 Tocmai aici e si invatatura ta.
Pe de alta parte faceti-va curatarile, purificarile, iertarile. IN ultima perioada , ca de nicaieri rasar persoane la care nu m-am mai gandit de ani de zile fata de care sa imi cer iertare si sa eliberez atasamentele. Nu e intampaltor daca te suna cineva cu care nu ai mai vorbit de 1 an sau daca iti vine un nume in cap si nu stii de unde sau daca visezi o persoana anume din senin. Vezi ce emotie iti trezeste, vezi mai profund despre ce este vorba si fa-ti iertarile si eliberarile. Nu mai putem sta blocati intr-un trecut, intr-un tipar care nu ne mai serveste acum. Evoluam, ascensionam si asta nu se poate face cu atasamente , dependente, programe negative limitative, scheme si energie joasa.
Este timpul sa lucrati intens cu voi si sa stiti ca nu exista scurtaturi…asta va poate spune mintea : du-te la cursul ala, la seminarul ala, la terapeutul ala ca o sa se schimbe tot si ai sa te vindeci ! Nu dati crezare acestor lucruri pentru ca procesul de vindecare e unul de durata, e unul individual si e unul in care e nevoie sa te cufunzi in tine, sa stai de vorba serios cu tine, sa nu mai fugi de tine si sa nu mai stai atat de agatat in frica. Pana ce nu spui : gata, stop, sunt pregatit cu adevarat sa lucrez cu mine si te si apuci sa faci ceva…poti merge la cate cursuri vrei , ele iti vor oferi doar niste ghidari, informatii pe care daca nu le pui in practica nu te vei alege cu nici o schimbare.
Terapeutii sunt aici pentru tine sa te insoteasca pe acest drum cu mare drag si iubire , apeleaza la oricine simti ca te poate ajuta , asculat-ti inima, sufletul , cere ghidare sa ajungi acolo unde este cel mai bine pentru tine si persoana potrivita va aparea. Nu trebuie sa treci singur prin transformarile ce au loc, sunt persoana care iti pot tine o lanterna aprinsa si care te pot invata cum sa te ajuti singur. Tu faci toata treaba si treaba facuta de tine este cea mai valoroasa. Merita! Iti spun sigur! Sunt pe drumul asta de cativa ani si la fiecare constinetizare , vindecare, curatare, eliberare ma simt mai aproape de mine si aripile cresc din ce in ce mai mari. 🙂
Asa ca , dragii mei, curaj! Este un moment de trezire destul de brusca pentru unii, cu palme si suturi in fund dar amintiti-va ca de aia ati venit aici pe Pamant: sa invatati, sa va treziti, sa va regasiti, sa va reamintiti si sa traiti frumos, in iubire!