Ne regasim dupa o saptamana de absenta datorata unui concediu minunat.
Am reusit sa vad Praga si sa simt energia deosebita de acolo, pentru mine, ca acasa. M-au impresionat statuile de pe podul Charles in special cea a lui Iisus rastignit. O emotie atat de puternica m-a cuprins cand am privit-o incat nu am putut sa imi stapanesc lacrimile…Un oras cu o energie calda, placuta si veche, puternica in acelasi timp. Asa a fost pentru mine. Arhitectura superba, impresionanta si oameni draguti ceea ce inca o data imi confirma sentimentul ca iubesc Cehia. Trebuie sa mentionez casuta din poveste, casuta magiei din Praga aflata pe o alee catre micul turn Eiffel. Mi s-a zbarlit parul pe mine in acele incaperi, privind tablourile, culorile, povestile…magia unor alte lumi.
Am revenit la Budapesta pentru o zi si am fost incantata din nou de oras pe timpul noptii…maret.O energie ce m-a invitat la visare, introspectie, liniste.
M-am oprit apoi in Timisoara unde fusesem doar o data pentru scurt timp si am regasit un oras frumos, placut la „atingere”. Aici am avut marea bucurie sa particip la un seminar cu si despre Ingeri, sa ma afund din nou in energia lor magica si sa experimentez citiri psihice foarte interesante. Mi s-a reconfirmat ca ceea ce simt in interior ca si drum personal este ceea ce am inceput deja…ca scrisul este o parte din mine si ca e nevoie sa ma dedic lui mai mult de acum inainte. Fiorii placuti ai energiei care a fost cu noi m-au strabatut pe tot parcursul acestei intalniri si simt o mare recunostinta ca am fost acolo, ca am cunoscut oameni, ca am revazut alti oameni dragi si ca am pus fete „live” peste niste discutii pana acum virtuale.
Un concediu cu bucurii ce ma face sa inteleg din nou cat este de important sa fii in prezent, sa fii in iubire, sa existi…sa te bucuri de fiecare moment. Am avut clipe cand m-am razboit cu niste griji lumesti intelegand mai apoi ca totul imi este asigurat deja…este nevoie de mai multa credinta, este nevoie sa actionam intai pentru a primi apoi. Este nevoie sa ne aruncam in bratele vietii, sa ne incredem ca Tatal si Ingerii sai au grija de noi in orice clipa asa cum au avut atunci cand eram in pantecul mamei. Multumesc tutror celor cu care m-am intalnit, pe care i-am cunoscut, care mi-au oferit zambete si caldura, cuvinte sau doar prezenta. Multumesc Ingerilor care sunt zi de zi aproape, moment de moment langa mine si ma ajuta sa depasesc clipele pe care Egoul inca le mai aduce in prim plan pentru a ma destabiliza.
Am realizat cat de minunat este sa traiesti, cat de frumoasa este viata pe care o avem mai ales dupa ce deschidem ochii cu adevarat si reusim sa vedem ceea ce inainte era nevazut. Este magic cum panza energiilor ce suntem si ce ne inconjoara se tese atat de frumos pentru fiecare si pentru toti in acelasi timp.
