Etichetă: bebe
Fa curat inainte sa primesti un suflet in pantecul tau
Să fim cine suntem cu adevărat este mai greu decat să fim cine credem că suntem.
Cineva spunea că nu ne e frică de întuneric ci de lumina din noi.Încep să văd asta tot mai clar.
Venim pe Pamânt cu tot ceea ce avem nevoie , cu echipamentul perfect pentru a avea aici o viață conformă cu ceea ce ne-am propus. Avem la pachet iubirea, fericirea, bunătatea, puterea personală, capacitatea de manifestare, de a comunica cu Divinitatea, totul. Uităm asta de dragul învățării și avem aceasta viață pentru a ne aminti.
Suntem de fapt, după cum spun mămicilor, nu bebeluși și atât, care nu știu sau nu ințeleg nimic ci suflete ( uneori bătrâne și foarte bătrâne) cu o cunoaștere bogata ce învață să conducă un trup de carne.
Copiii nu sunt doar copii pentru că așa îi vedem noi. Ei sunt mai mult decat atât….ei sunt învățătorii noștrii dacă îi lăsăm, dacă reușim să ne dezbrăcăm de vechile tipare și povești și să le oferim altceva…
Un bebeluș și apoi un copilaș înțelege și știe mai mult decat o facem noi doar că nu în modul acela rațional specific adulților. El simte, percepe și preia tot ce este în mediul său încă din burta mamei. De aceea este important modul în care mama se pregătește pentru sarcină, felul în care are grija de ea în timpul sarcinii, relația dintre ea și partener, toate cuvintele , emoțiile , gândurile și acțiunile din familie /mediu contează.
Am lucrat și lucrez adesea cu mămici sau femei însărcinate. Este o bucurie pentru mine să le ajut să se regăsească și să găsească în ele conxiunea aceea reală cu sufletul din pântec, să înțeleagă despre ce este o sarcină și despre ce este nașterea. Și da, îmi asum să scriu despre asta și dacă nu am trecut printr-o sarcină sau naștere. Pentru că simt, pentru că sunt femeie, pentru că am mama în mine și am fost și eu un copilaș. Și văd acum cât de mult m-a influențat fiecare gând, emoție, situație, comportament al părinților mei atunci când eu eram încă în pântec și după naștere imediat.
Văd cum femeile în zilele noastre sunt deconectate complet de la sufletul lor, de la feminitatea lor, de la emoțiile lor, de la nevoile lor. Și se miră cum de nu au conexiune cu bebele lor.
Cred și simt în toată ființa mea că sarcina și tot ce implică ea precum și nașterea și crearea relației cu bebele sunt sacre. Simt sacralitatea feminină ancestrala a dezvoltarii unei vieți în interiorul pântecului nostru. Simt miracolul și binecuvantarea și am avut bucuria de câteva ori să primesc mesajele sufletelor din pântece pentru mamele lor.
Sunt întristată când aud cum se vorbește despre sarcină și despre naștere, cum femeile trăiesc inconștient , rupte de ele însele și de tot ce înseamnă acest process sacru.
Da, poate că nu ai știut acum mulți ani, poate că nu ai avut informație, nu a fost deschidere , așa a fost drumul tău. Însă știi acum, ai acum ocazia să știi și să schimbi felul în care te raportezi la tine , la corpul tău, la miracolul sarcinii, la bebelușul tău și la tot ce implica aceste momente.
Poți acum să devii conștientă că este vorba despre mai mult și că un copil sănatos și fericit are nevoie de o mamă sănatoasă, echilibrată, fericită . Nu în sensul de a fi perfectă ci în sensul de a fi conștientă, prezentă cu tine fizic, emoțional, mental, spiritual.
Citeam undeva : nu te obosi să îți educi copilul, educă-te pe tine. Și cred că dacă vrem să schimbăm cceva în felul în care ne creștem copiii și ne raportăm la ei dar și la momentele de pregătire pentru sarcină e nevoie să ne uităm atent la noi, în noi , ca femei.
Este nevoie să ne curățăm de rănile noastre întâi. Să ne uităm la relația cu mama noastră, cu femeile din neamul nostru și să ne eliberăm de acele credințe, tipare , reminiscențe pe care le purtăm cu noi , să renaștem într-o femeie unică, plină de frumos , de încredere, de bucurie și nu să continuăm povestea pe care am învățat=o despre noi. Să o descoperim pe a noastră pe bune.
Este vremea marilor schimbări. Este vremea tranformărilor în conștiință în mod Uriaș. Acum este vremea să știi că ești mai mult decăt un corp care cara în pântec un copil și care abia așteaptă să facă o operație rapidă ca sa scape repede de dureri pentru că așa se face sau I se spune. Ești mai mult decat sexul inconstient, pe fugă și o concepție inconștientă, mai mult decât o mamă care a uitat complet de ea ca femeie, mai mult decat mama ta și felul in care ea te-a educat. Ești mai mult decât mintea ta și ceea ce știi că știi până acum despre tine.
Copiii își aleg părinții. Este o onoare și binecuvantare să fim alese ca mame de suflete înalte, înțelepte care vin aici cu o cunoaștere uriașă deja, care vin cu daruri pentru noi ca păriniți și pentru lumea asta. Ma aplec în reverență în fața acestui miracol și a momentului în care sămânța divină își va găsi culcuș în pântecul meu.
Știu acum că toți anii de lucru cu mine ca femeie, cu feminitatea mea, cu părinții mei, mama mea, cu tiparele din familie și cele strămoșești mă pregătesc să fiu o mama conștientă. Nu o mama perfectă ci o mamă prezentă și conștientă de prețiozitatea fiecărui moment de sarcina, fiecarui moment din naștere și de după….
Femei dragi care urmează să fiți mame – pregătiți-vă pentru asta, pregătiți-vă cu sufletul, cu mintea, cu trupul. Faceti curat peste tot în voi și în viața voastră și renunțați la a vă mai pune pe ultimul loc, la a împlini nevoile altora, la a sta în relații în care nu simțiți nimic, la a vrea să faceți copii că să scăpați de singuratate,de golul interior, ca “așa trebuie “, ca să țineți un bărbat aproape, că să aveți și voi pe cineva să vă îngrijească la bătrânețe sau pe care să “îl faceti voi om ” prin a îi controla viața, alegerile, în urma neîmplinirilor proprii.
Copiii sunt întâi ai lui Dumnezeu și apoi ai noștri. Ei vin să ne învețe despre noi, ei ne sunt oglinzi și ne apasă cele mai puternice butoane astfel încât să facem curat în noi….Ei sunt darul acestei lumi. Precum o floare prețioasă pe care nu o dirijezi pe unde să crească, ce culoare să aibă, cum să-I stea petalele ci doar să o admire, să îi pui apă, o iubești.
Este un mesaj venit din iubire, de Sus pentru voi , toate femeile care veți fi mame sau sunteți deja. Aveți grijă de voi întâi pentru că doar prin exemplul vostru copiii vor învăța bucuria, blândețea, răbdarea, atenția, conștiența, iubirea sau grija, tristețea, supărările , neîncrederea, frica, nesiguranța, umilirea, invidia, gelozia, săracia.
E nevoie de timp, de răbdare, de conștiența pentru a ne curața pântecele de toate rănile adunate acolo, de vinovății și rușini, de dureri , pentru a ne împrieteni cu noi și a învăța blândețea și atenția față de noi, pentru a ne dărui ceea ce avem nevoie cu adevărat, pentru a ne vedea adevarata lumină. Chiar dacă asta se întamplă trecând prin întuneric. El este doar o etapă, doar un corridor către adevarata ta putere, strălucire, esență.
Mulțumesc!