Etichetă: capricorn

Eliberează-te de trecut și începe să trăiești pentru tine clădind viitorul din INIMA TA. 

Luna plină este momentul în care ea strălucește în maximul ei, momentul în care vedem lucruri pe care nu le-am văzut până acum și putem lucra cu ritualuri de eliberare, curățare, transmutare.

Începem luna ianuarie și pentru majoritatea, anul, cu o lună plină  ( eliberare) în rac ( emoții, trecut) și întoarcerea în INIMĂ spre a începe să clădim un viitor din alt spațiu decât până acum.

Energia racului este în primul rând una plină de sensibilitate, mama zodiacului cum i se mai spune. Este despre familie și cămin, despre sentimente, despre sinceritate și trăire dar și despre trecut, strămoși, trib, atașamente.

Care au fost primele emoții/trăiri experimentate în relație cu mama ta și cu mediul în care ai crescut?

….și deci, ce amprentă și-au pus primii ani și raportarea ta emoțională la mama ta, la casa ta, la familia ta? CUm te-ai simțit crescând acolo unde ai crescut?  Și permite aici sufletului tău să îți dezvăluie cu adevărat ceea ce a fost real pentru tine și nu minții care are tendința să spună ca și mecanism de protecție „a fost bine, a fost minunat, am fost atât de iubită etc”.

CU toții avem traume. Cu toții ne-am simțit respinși, neauziți, neimportanți, abandonați, criticați etc. Și nu doar odată. Aceste momente adesea uitate sau ascunse conștientului și -au pus amprenta adâncă asupra noastră ca și adulți. Continuăm să operăm, să răspundem vieții din spațiul acelor răni, acelor simțăminte vechi.

Poate că este un moment bun să te așezi, să îți amintești, să scrii o scrisoare copilului care ai fost sau doar o pagina, două despre cum te-ai simțit, cum a fost pentru tine. Poate că vine firesc să scrii o astfel de scrisoare mamei tale și să permiți fetiței din tine să îi comunice tot adevărul pe care nu a îndrăznit atunci să îl spună. Nu e nevoie să dai scrisoare ci fa-o pentru eliberarea ta. O poți arde spre a elibera acele sentimente și dureri dar nu înainte de simți tot ceea ce este de simțit și iese la suprafață.

Cel mai adesea ne suprimăm emoțiile și sensibilitatea crezând că este o slăbiciune, o problemă să simțim, să arătăm ce simțim, să fim sinceri, să fim noi. Și asta pentru că nu am fost „aprobați” și conținuți în emoțiile și adevărul nostru când eram copii. Am fost repeziți, ni s-a închis gura, ni s-a spus de prea multe ori să nu plângem, să nu țipăm, să nu fim blegi și multe alte critici care au mers în miezul inimii noastre de copii omorându-ne esența, sensibilitatea, închizându-ne inima.

Știu cât de mult mi-am dorit să nu fiu o persoană cu soarele în rac, să nu fiu atăt de sensbilă, proastă, bleagă ci mai „puternică”. Simțirea, emoțiile mele au fost mereu prea mult și treptat am învățat să nu le mai arăt, să nu mai dau acces în lumea mea interioară moale și blândă decât puținor oameni spre deloc.

Reînvăț zi de zi să mă arăt așa cum sunt cu adevărat și să mă accept cu acest „prea mult” de când am îțeles că sensibilitatea mea uriașă este darul și harul meu de preț spre a putea fi acest ghid, far empatic și prezent pentru cei cu care lucrez.

AM fost mereu direcționați spre muncă,spre bani, spre a fi cineva (capricorn), spre a ne păsa mai mult de imagine și cred alții, a da bine, a obține putere indiferent cum, de cele mai multe ori pe costul sănătății și relațiilor noastre, a familiei noastre.

Am lăsat în urmă inima noastră și Sufletul cu nevoile și șoaptele sale și am devenit un fel de wonder woman de oțel care poate tot și demonstrează cât e de mare, tare, valoroasă prin ceea ce obține și face nu prin cine este ea în miez, în inima ei.

„Prea sensbilă” a fost prea mult timp o insultă, o critică, o frăngere continuă de aripi și o închidere constantă de inimă, o dureroasă deconectare de la natura noastră UMANĂ și DIVINĂ. 

Ne este acum readusă în atenție această parte esențială din noi, miezul nostru, emoțiile noastre, cine eram noi înainte să uităm, să ne abandonăm, să ne distorsionăm spre mulțumirea celorlalți.

Ce contează pentru tine cel mai mult și cu adevărat? 

Cât timp și spațiu, energie aloci muncii ( care nici nu te bucură de altfel) și cât aloci familiei, căminului, Sufletului tău? 

Cât de conectată ești tu cu ceea ce SIMȚI și ai nevoie realmente? 

În ce fel te raportezi tu la sensibilitate, emoție, simțire, suflet, inimă, cămin, familie? Orice vine imediat este valid. Notează. Privește adevărul. 

Pentru a putea construi un viitor și o carieră solide și care să ne aducă FERICIRE reală, împlinire reală este necesar să ne ÎNTOARCEM ÎN INIMĂ la adevărul interior. Și asta înseamnă să ne facem treaba interioară de vindecare a copilului interior, de vindecare a rănilor copilăriei, relației cu mama, cu tata și reamintirea a cine suntem cu adevărat.

Asta înseamnă să ne deschidem INIMILE și să începem SĂ CONDUCEM din acest spațiu de sinceritate, simțire adâncă și nu din minte-ego.

Privește unde ai ajuns acum și cum arată viața ta, cum te simți tu după o viață de muncă, muncă, sacrificii, alergat, imagine, statut, conturi….dat bine. Pentru ce? Pentru cine?

Structurile vechi, patriarhale, rigide bazate pe putere furată și falsă, pe putere dată în afara ta, pe autoritate în afara ta, pe „Cine dă mai bine ca altu” și „cine are mai mult” se dărâmă pe zi ce trece. Acel impuls de „a fi cineva” se transformă în a fi cineva prin a fi tu însăți cu adevărat, prin a-ți vedea valoarea în simplul fapt că exiști și că ești unică în felul tău.

A fi cineva este dorința care a distrus această lume. Motorul omorurilor și distrugerii. A dezumanizării.

Am vrut și eu să fiu cineva în felul ăla. Să trag și să „urc” pe scara pe care alții au construit-o ca să demonstrez, ca să arăt că merit, că valorez, că să mă iubească părinții, oamenii. Am făcut-o în mare măsură. Și când am ajuns acolo sus am realizat cât de epuizată, singură, neîmplinită sunt de fapt. Cât de …”nimic nu s-a schimbat din interiorul meu” este încă acolo.

Una dintre cele mai mari și valoroase integrări avute anul trecut a fost că sunt CINEVA și că sunt valoroasă prin calitățile mele ca om, prin cine sunt eu și nu prin suma din cont, prin numărul de urmăritori, prin numărul de oameni care vin la cursuri, prin invitațiile la emisiuni sau cărțile scrise ori mașina pe care o am. SUNT CINEVA nu în felul în care se așteaptă și se dorește ci în felul meu. Sunt OM. SIMT. Am o inimă mare. DĂRUIESC enorm. Iubesc. Măngâi și multe altele. Sunt aceeași indiferent de circumstanțele exterioare ce se pot schimba. Nu mă definește nimic din cele materiale, din cutiile bifate sau nu.  

De aceea suferim atăt de mult. Pentru că dacă ceva pierdem sau se termină din afară…din ceea ce credem că ne definește….și noi cădem în abis. Pentru că nu stăm în CENTRU, nu știm cine suntem, nu ne valorizăm și nu trăim din INIMĂ, din spațiul de conexiune reală cu noi. 

ȘI asta îți doresc și ție.

Pe tine ce anume te face să crezi că ești valoroasa? 
Ce anume ai tot încercat să obții și să demonstrezi? Cui? 

Moneda viitorului va fi INIMA. Simțirea. Sinceritatea. 

TOt mai puțin va conta numele pe de perete sau diplomele, sumele din cont ( vor dispărea și ele oricum), posesiunile materiale. Ce te faci dacă toate astea nu mai sunt? 

Este esențial să te întorci la tine. 

Să eliberezi toate aceste distorsiuni în care ai trăit și pe care le-ai moștenit. Să îți activezi Centrul intern în care să te așezi și să începi să creezi viața ta așa cum îți spune realmente sufletul. Să construiești o bază solidă care este de fapt, în INTEIRORUL TĂU pentru că tu ești tot ce ai cu adevărat. ȘI când îți dai voie să fii tu, să fii bine cu tine, să îți urmezi pasiunea și darul, să te asculți și onorezi nimic nu te mai poate dărâma, totul devine doar o călătorie continuă de reinventare, de devenire, de transformare și creștere.

În același timp energia Racului ne conectează la familia de origine,la neam și avem de-a face cu partea transgenerațională de la care am primit, moștenit multe răni, raportări, programe și pe care, le ducem fără a ne da seama, mai departe.

Am observat la final de an cum această temă a celor ce au fost înaintea noastră a apărut puternic nu doar pentru mine ci și pentru alte persoane cu care am vorbit.
Este un moment ce susține eliberarea noastră de greul, lupta, lipsa, fricile, secretele, traumele pe care le-au trăit strămoșii noștri. Este un moment de încheieri, de ritualuri de elibrare și încheiere, clarificări în ceea ce privește arborele tău genealogic. Și încurajez această lucrare cu adevărat prețioasă. Cât ai rude în viață întreabă despre neamul tău, despre unchi,mătuși, străbunici, frați, despre secrete și lucruri dureroase…mai ales dacă pe undeva știi deja intuitiv sau observi deja o asemănare între tine și cineva dinaintea ta.

Este esențial să aflăm pe cât posibil cum ne-am născut, care era mediul atunci, am fost vruți sau nu, cum s-au cunoscut ai noștri, ce divorțuri, falimente, boli, povești de viață au existat pentru că toate astea pun amprenta asupra vieții noastre și inconștientului nostru ce, după cum știm, ne conduce realitatea.

Stă în puterea noastră să facem această muncă înterioară și să ajungem în final la apreciere, la a vedea și primi darurile lor, la avea o conexiune reală cu strămoșii și cu pământul în care ne-am născut.

Această lună plină poate să scoată la suprafață emoții, amintiri, răni chiar viziuni ale trecutului. Se pot stârni discuții în familie, pot apărea anumite nevoi mult mai clare ca și până acum de a ști, de a afla, de a încheia ceva, de a onora pe cineva.

Mercur însoțește Soarele și merge retrograd adică încetinește procesul de gândire, comunicare lucru întărit și de Marte în mers retrograd. Este esențial să NE PRINDEM de ceea ce gândim, de ceea ce trece prin mintea noastră, să dăm voie funcționării la relanti să ne arate darurile sale.  Când mintea este „screwed up” avem ocazia să coborâm în corp, în senzații, în trăire, în intuiție și să descoperim și alt mod de a exista, de a fi.

Nu procesăm la fel de repede ca de obicei și asta este minunat. Avem vreme să ne uităm mai atent la noi, la ce gândim, la ce comunicăm, la ce vrem, unde ne punem energia.

Cu URANUS în aspect cu această lună plină dezvăluiri interioare surprinzătoare au loc. REalizări și poate chiar întorsături de situație, de perspectivă, toate menite să te aducă mai aproape de tine și calea ta reală.

Să fim zdruncinați este ceea ce avem nevoie spre a putea vedea printre crăpături adevărul și a ieși din iluziile în care am tot trăit. Iar Uranus aduce multe zdruncinături interioare și exterioare amintindu-ne de valorile noastre, de încetinire, de coenctare la ce contează, de împământare ( taur).

Nu îți fie teamă să dai drumul trecutului și să riști. NU îți fie teamă să auzi cu adevărat ce vrei și ce te-ai bucura. Nu îți fie teamă să SIMȚI și să te arăți așa cum ești cu totul, vulnerabilă adică curajoasă, puternică, centrată, în acceptare cu tine însăți.

Pentru sesiunile de psihoastrologie și revelații despre structura ta inteiroară și călătoria prin această viață scrie-mi și vizitează linkul acesta.