Slide toggle

Welcome to Zass

Zass is a powerfull WordPress / Woocommerce theme with a modern, pixel perfect design suitable for handmade artisans, craft businesses and portfolio websites.

This is a custom, collapsible widget area. Use it like any other sidebar and easily place any number of widgets here.

Etichetă: rani

Umbra sexualitatii versus Darul Sexualitatii – reflectii asupra starii in care ne aflam

Ma uit la cata oripilare, negare, resentiment, judecata, frica, furie trezeste cuvantul si ideea de sexualitate in oameni. De parca sexualitatea e un monstru care vrea sa ne omoare…

Sa-ti povestesc ceva : exista o umbra colectiva si umbre personale. Umbrele sunt acele parti din noi reprimate, uitate, negate, evitate, date laoparte.

La ce suntem campioni sa reprimam, judecam, etichetam, fugim, evitam?
DA- la sexualitate!

E o parte din viata noastra care a fost judecata si reprimata secole de-a randul.

Este o parte din fiecare dintre noi pe care o ascundem, de care ne rusinam, ne temem, fugim, ne stragem in loc sa fie partea din noi sarbatorita, care ne aduce bucurie, viata, creativitate si pofta ….placere si frumos.

Ce se intampla cu umbrele? Adica reprimarile si evitarile, fricile si judecatile ( aici -sexualitate) ? Le caram in noi toata viata si prin fiecare umbra individuala nevazuta, netratata, neprocesata creste umbra colectiva…a umanitatii. 

Cum se traduce/vede asta in viata de zi cu zi? 

Pornografie, trafic de carne vie, normalizarea violului si abuzurilor sexuale, mutilare genitala, omorarea si pedpsirea femeilor in anumite parti din lume pentru ca indraznesc sa simta placere, sa isi traiasca sexualitatea, incest, pedofilie si asa mai departe.

ASTA ESTE REALITATEA in care traim aici pe Pamant si pe care O NEGAM cu gratie…pentru ca nu avem nici un fel de educatie despre SEXUALITATEA noastra. Ne prefacem ca nu exista si in ascuns, noptile, la colturi de strada…cautam pornografie, prostitutie,avem fantezii si dorinte pe care le credem rusinoase si pacatoase.

 

Da- Sexualitatea este asociata cel mai adesea cu RUSINEA.  Emotie pe care noi femeile o purtam in pantec si ne blocheaza din a simti placerea, din a integra energia sexuala, din a ne bucura de ea. 

 

Rusinea, vinovatia, frica, pacatul stau ca o secure deasupra capului nostru cand vine vorba de exprimare sexuala. 
Stim toate cum am crescut, ce am auzit si ce a ramas cu noi – numai curvele etc…esti o curva daca…nu ti-e rusine? etc…Completeaza tu aici – din educatia ta.

 

Umbra colectiva despre care am vorbit mai sus creeaza energia in care lumea traieste, in care copiii nostri traiesc.

Ne miram sau nici nu ne dam seama cum aceasta umbra / acest monstru creat de noi isi scoate capul prin furia noastra, judecata noastra, iritarea noastra cand auzim de sexualitate…DIN SIMPLUL FAPT CA NU PUTEM FACE FATA RUSINII si avem adanc impregnat in noi sexualitate egal curva, pacat, rusine. 

Energia sexuala este energia creatoare a vietii, focul interior, creativitatea noastra, placerea noastra , viata noastra.

Sexualitatea noastra este un DAR DIVIN si odata ce incepem sa constientizam energia noastra sexuala, sa lucram cu emotiile mentionate, sa ne curatam de povestile transgenerationale si de limitari, etichetari…ne trezim la viata!

Ne e RUSINE sa simtim PLACERE! Cum suna asta??? Cum e asta sanatos? RUSINE SA SIMTI PLACERE.

Aici am ajuns.

Si asta ne face oarbe si incapabile sa ne educam copiii, fetele despre sexualitate, corp, emotii, pantec. Pentru ca purtam in noi toate cele de mai sus….am creat si caram o umbra ancestrala pe sexual pe care o pasam copiilor nostri inconstient. Apoi ne miram de ce raman fetele insarcinate, de ce violeaza baietii alte fete, de ce e asa dezastru in lume….well..pentru ca in loc sa INFRUNTAM, sa SPUNEM ADEVARUL, sa ne UITAM la UMBRELE noastre sexuala si sa le vindecam…ramanem in cercul vicios al etichetarii, judecatii, reprimarii, fugii, evitarii.

 

Lumea ar fi un Paradis daca ne-am accepta fiecare energia sexuala, sexualitatea si am integra-o in mod sanatos eliberandu=ne de tot trecutul atat de greu, de povara unei educatii deviate, limitative, constrictive…in numele unui Dumnezeu care ne pedepseste daca simtim placere. ??!!!

 

Educatia sexuala incepe acasa prin integrarea sexualitatii intai la parinti, la mama, la tata. Cand cei doi isi traiesc sexualitatea in mod deschis, sanatos, firesc atunci si copiii invata ceea ce ii va sustine sa fie adulti care isi traiesc sexualitatea sanatos, deschis, firesc.

PENTRU CA , dragilor, un corp gol e firesc, a face sex/ dragoste e firesc, a simti placere e firesc, a avea dorinte si un corp trezit e firesc!

CE NU E FIRESC este ce facem acum- ducem mai departe furia, etichetarea, rusinea, educatia sub securea pacatutului….si crestem o UMBRA colectiva uriasa cu care ne facem rau singuri.

NOI AM CREAT aceasta realitate , NOI o putem SCHIMBA schimbandu-ne pe noi. Lucrand cu noi. Devenind constiente. Reconectandu-ne cu sexualitatea noastra fara rusine ci cu bucurie si muuulta placere!

 

De ce sarim ca arsi cand vine vorba de educatie sexuala, de bisexualitate, de alte orientari? Pentru ca ne-am reprimat propria sexualitate atat de mult incat a ramas acolo doar furie, ura, goliciune, uscaciune, amaraciune, inversunare. Pentru ca daca noi nu putem sa ne traim PLACEREA / sexualitatea liber de ce sa o faca altii?

 

INvit la semne de intrebare, la reflectie si la o serioasa trezire. Invit la a incepe sa ne lucram propriile umbre sexuale si sa ne eliberam pe noi, fetele noastre, baietii nostri, lumea intreaga de aceasta umbra.

 

Stii de ce am ajuns asa? Pentru ca un om care isi cunoaste energia sexuala si lucreaza cu ea , stie cum, poate sa ajunga iluminat, e un om trezit, constient, puternic, CREATOR si atunci…ordinea actuala nu-si mai are rostul. Minciunile servite pana acum pica. Puterea trece la noi, la fiecare si nu la cei care vor sa o detina cu dintii…si care ne-au programat sa credem ca sexualitatea e ceva rau si rusinos. 🙂

 

Am simtit sa ma exprim.

Ia tot ce am scris asa cum pica si inainte sa raspunzi furios sau instinctual respira adanc, reflecteaza si vezi de unde se nasc emotiile respective in tine.

Inainte sa judeci si sa etichetezi respira adanc si vezi de unde apar gandurile alea si emotiile alea. Si cine spune ca asa trebuie sa fie?

Intreaba-te. Trezeste-te. Gandeste-te pentru tine.

LUcreaza cu tine. Elibereaza-te. Ia-ti puterea inapoi!

 

TE imbratisez femeie draga!

 

Fata bună și mama rea- o poveste despre noi toți

Ultimele doua săptămâni au fost pentru mine o călătorie de foc prin cele mai ascunse cotloane ale ființei.

Odată cu intrarea lui Jupiter în Scorpion a început distracția- revelări, oameni noi, cunoaștere, lucru cu sexualitatea, lucru cu feminitatea, lucru cu mama, lucru în relație, lucru cu propria mea poveste de fapt. Spuneam că iubesc Scorpionul pentru profunzimea lui , pentru ca dorește tot timpul să vadă dincolo de suprafață și să scoată la iveala ceea ce „pute” pentru a ne găsi puterea personală adânc îngropată prin Hadesuri străvechi.

Acum 9 ani mi-am început călătoria prin propriul Hades, către mine însămi, către decondiționări și împuternicire. Sunt pe un drum continuu în acest sens și am ajuns să îmi văd clar povestea. Toți avem una. O poveste fabricată, învățată, repetată de care ne atașăm în așa manieră că o considerăm a noastră totalmente. Și este într-un fel dacă vorbim dintr-o perspectiva umană , simplă.

Povestea mea e cea a fetei care nu a fost înțeleasă niciodată de mama ei, care nu s-a simțit iubită, importantă, valoroasă pentru ea. Nu așa cum ar fi dorit în orice caz. Din contra, s-a simțit ca și cum nimic nu face bine, nu îi iese bine, nu e suficientă și nu e în stare. Astfel femeia în devenire a ajuns la terapie ani mai târziu dorind să înțeleagă și să rezolve povestea cu mama ei, lipsa de comunicare, de apropiere, de înțelegere. A durat ani de zile și foarte mult lucru interior, prezență, atenție, introspecție, asumare și curaj pentru a recunoaște de ce fata era atât de furioasă pe mama ei și mai mult, de ce nu putea sa o ierte, sa renunțe la aceasta furie.

Bineînțeles ca totul s-a desfășurat în etape, la timpul cel mai potrivit. Întâi am înțeles, la nivel mental că nici ea nu a fost iubită, ca și ea suferea, că nu a știut cum să facă mai bine, cum sa ofere, cum să iubească. De la mental și înțelegere este cale lunga până la inimă, integrare, acceptare, iertare. Așa ca am petrecut ani de zile purtând cu mine o furie mistuitoare care îmi dădea dureri fizice, kilograme în plus și neputința unei adevărate îmbrățișări.

Cu fiecare conștientizare mai scoteam ceva din furie, mai cunoșteam ceva din tristețe, din durere, din neiertare. Totuși, după ani și ani de lucru cu acest subiect care mi-a afectat relațiile, relația cu mine, cu feminitatea mea, stima de sine, încrederea în mine, capacitatea de a ma simți mândră sau împlinită eu purtam încă furie și de câte ori auzeam „iart-o, n-a știut mai mult, a făcut ce-a putut” mi se ridicau perii pe spate. Am spus”nu pot să accept ca aș ierta-o, m-a chinuit prea mult, este o rezistență foarte mare în mine care pur și simplu nu mă lasă”. Și ori de câte ori am stat față în față cu această rezistență ea mă învingea, mă blocam. Nu reușeam să închei povestea, să mă eliberez. Îmi tot veneau în minte cuvinte, momente atât de dureroase pentru mine ca și copil. Mama era „the bad guy”  și merita să nu fie iertată după cât de mult mi-au afectat cuvintele ei și comportamentul ei, programele ei, viața, maturitatea.

După mulți ani de terapie și trăire conștientă eu nu aveam în continuare, încredere în mine și în munca mea , nu îmi vedeam valoarea, nu realizam cine sunt și cât de mult contribui la binele celorlalți chiar dacă asta mi se repeta zilnic. Nu mă vedeam frumoasă, nu ma apreciam pentru mai nimic, ceream de la mine tot mai mult și tot mai mult, nimic nu era de ajuns. Exact așa cum mi s-a spus de atâtea ori și cum foarte bine am integrat.

A fost nevoie de un moment crucial în care sa văd povestea copilăriei mele, comparația, lipsa atenției, invizibilitatea mea din nou, ca și adult. Acel moment mi-a dat peste cap trăirile interioare, a declanșat monștrii în mine, mai mari decât până atunci. Care acceptare, iertare, draga de ea etc? De unde? Acum îmi confirmam cu adevărat ca nu mă vede, că nu știe să ma iubească, ca nu mă înțelege, că ….sunt aceeași fată bună cu o mamă rea.

Am trecut prin șoc și apoi am păstrat cu mine situația spre a intra mai profund în stare, în furie, în tot ce se ascundea acolo pentru a elibera și a mă vindeca. Nu mi-a ieșit vreo săptămână. Mă blocam în furie. Am învățat să nu mă mai forțez, să dau voie ca lucrurile să se desfășoare în ritmul lor, să fiu blândă cu mine așa că nu m-am stresat că nu reușesc să-i dau de capăt. În cele din urmă tot se va întâmpla și știam asta.

Am avut nevoie de boală, de durere, de timp la pat pentru a putea procesa, pentru a avea starea potrivită. Și am reușit să scriu șase pagini uriașe către ea, către mine, către Egoul meu, către personajele acestei povești. Și așa a venit eliberarea. Înainte simțeam acest cordon uriaș între mine și ea care nu se mai termina oricât l-aș fi scos din plexul meu solar ( Puterea personală). Reușisem să înțeleg că eu nu îi dau drumul însă nu puteam face mai mult.

Scriind, metoda mea preferată de terapie când stau cu mine, iată conștientizările :

  • Nu o pot accepta pentru că asta ar însemna să accept ca am pierdut în fața ei, că cedez
  • Dacă cedez trec imediat de furie și ajung la durere . Aici am văzut durerea mea , ca o forma neagră, ca un nor legat cu un cordon de mine. Un fel de placenta din care mă hrăneam.
  • Dacă o accept înseamnă să accept durerea asta și să accept că ea este cea care mă hrănește și că de fapt, nu sunt furioasă pe mama
  • Și toate astea înseamnă să accept ca sunt o victimă care se hrănește cu propria durere, care se identifică cu ea, care trăiește confortabil cu ea lăsându-mi astfel toată puterea, ei
  • Deci iată povestea mea completă fără de care nu știu cine sunt, nu știu să funcționez, iată unde era problema.

Așadar, cordonul acela gros a dispărut de la sine , am conștientizat ca am trăit toată viața în durerea asta, o victimă și am lăsat povestea asta să mă definească. Asta este ceea ce ni se întâmplă tuturor. Ni se creează o poveste , ne atașăm de ea, o integrăm, ne atașăm de o emoție negativă, de boală,de furie, de victimizare, de slăbiciune și nu le mai dăm drumul. Ne identificăm atât de profund încât nu putem vedea dincolo nici dacă ne spune cineva pe litere , nu putem accepta. În primul rând pentru ca dorim să evităm durerea din spate, dorim să evitam stări precum eșecul, neputința, apare teama de necunoscut, de „ce mă fac” și atunci rămânem atașați și ne tot repetăm asta de-a lungul vieții.

Ce se ascunde în spate? Când m-am întrebat prima data „Cine sunt eu fără povestea mea, fără durere?” am răspuns „nu știu, habar n-am” ba chiar a apărut teama. Apoi, m-am mai întrebat o data și știi ce a apărut? EU.Încrederea în mine, frumusețea mea, inteligența mea, căldura mea, valoarea mea, potențialul meu – adevărata eu , cea pe care nu o vedeam niciodată pentru că eram prea atentă la povestea mea și o repetam prea des tuturor.  Deodată…a apărut parcă altă persoana : o femeie de data asta matură, încrezătoare, frumoasă , libera. Liberă de toate programele care nu îmi aparțineau, de toate caracterizările și cuvintele care mi-au creat povestea și care nu erau ale mele. Eu sunt altcineva, eu sunt Eu. Și nu mai accept să fiu insuficientă, neîncrezătoare, fără valoare. Pentru ca nu mai sunt povestea mea.

Și în mod natural, furia a dispărut, durerea s-a transformat în lumină și mama nu mai este polițistul rău. Nici eu fata bună. Porțile sunt deschise către iertare și acceptare. Transformarea este uriașă, e ca și cum s-a aprins un bec în mine care mă lasă sa mă văd. Dincolo de toate poveștile create despre mine.

 

Dacă și tu recunoști povestea ta , dacă și tu lucrezi sa ai vrea să lucrezi cu tine pentru a vindeca relația cu mama, pentru a te elibera de povestea spusă de ea îmi poți solicita oricând sesiuni private de lucru care se pot desfășura și pe Skype. Vizitează secțiunile „Servicii” și „Contact”.

 

 

Pentru a ramane in legatura si pentru a primi noutatile, introdu numele si adresa ta de e-mail in rubrica de mai jos: